Guvernul României a formulat recent punctul său de vedere referitor la propunerea legislativă privind stabilirea competenței de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, inițiată de deputatul USR Stelian-Cristian Ion împreună cu un grup de parlamentari USR (Pl-x. 193/2026). Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea competenței de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori, propunându-se:
- – stabilirea competenţei parchetelor în funcție de natura infracțiunilor, inclusiv pentru infracțiunile săvârșite de magistraţi;
- – atribuirea competenței Direcției Naţionale Anticorupție (DNA) pentru infracțiunile de corupție, indiferent de valoarea prejudiciului;
- – atribuirea competenţei Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru infracțiunile de criminalitate organizată şi terorism;
- – revenirea competenței la parchetele de drept comun pentru celelalte infracțiuni; – reglementarea unor dispoziții tranzitorii, care să asigure continuitatea urmăririi penale;
- – încetarea de drept a mecanismelor instituite anterior şi desființarea posturilor create exclusiv pentru acestea.
Executivul constată faptul că inițiatorii propun revenirea la soluția legislativă referitoare la competența materială a parchetelor în cazul infracțiunilor comise de judecători și procurori existentă anterior Legii nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Astfel, sistemul de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați (judecători și procurori) a trecut prin modificări legislative substanțiale în ultimii ani. În perioada anterioară anului 2018, investigarea acestor infracțiuni era realizată de parchetele de pe lângă curțile de apel sau de DNA ori de DIICOT, în funcție de natura infracțiunii. Ulterior, în anul 2018, prin Legea nr. 207/2018, s-a înființat în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), care avea competență exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv pentru fapte de corupție. Prin Legea nr. 49/2022 a fost desființată SIIJ, iar competenţa de investigare a infracțiunilor amintite a revenit procurorilor anume desemnați din cadrul PÎCCJ şi al parchetelor de pe lângă curțile de apel. Astfel, de lege lata, urmărirea penală în aceste cauze este efectuată de procurori anume desemnați potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 49/2022. Prin urmare, în considerarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, soluţiile cuprinse în propunerea legislativă intră, cu respectarea prevederilor și principiilor constituționale, în marja de apreciere a legiuitorului, autoritatea decizională în crearea cadrului legal în această materie.
Guvernul mai precizează că cele trei legi ale justiţiei (Legiile nr. 303/2022, nr. 304/2022 și nr. 305/2022) au făcut obiectul analizei Comisiei Europene în anul 2022, în contextul ridicării Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Totodată, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Jalonul 423 – Intrarea în vigoare a „legilor justiției” este inclus în Cererea de plată numărul 4 depusă în luna decembrie 2025, în prezent în curs de evaluare. Jalonul a fost raportat ca îndeplinit urmare adoptării de către Parlamentul României și intrării în vigoare a Legii nr. 303/2022, a Legii nr. 304/2022 și a Legii 305/2022. În Raportul din 2024 privind statul de drept, Comisia Europeană a reţinut că „au fost luate măsuri pentru finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind „Legile Justiției”, accentul punându-se în prezent pe punerea în aplicare”. Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
