A început judecarea apelului într-un proces în care șeful AUR, George Simion, îi pretinde 25000 lei daune morale jurnalistului Mălin Bot

Jurnalistul Mălin Bot a devenit cunoscut pentru transmisiunile sale live în care îl confruntă direct pe liderul AUR, George Simion, în spațiul public sau la sediile de partid. Jurnalistul a abordat subiecte controversate legate de partidul AUR și de liderul său, incluzând acuzații privind propaganda și modul în care sunt recrutați sau folosiți tinerii în cadrul formațiunii. În replică, George Simion l-a atacat verbal pe activist în repetate rânduri. Conflictul dintre cei doi a ajuns până în salile de judecată, șeful AUR inițiind procese împotriva lui Mălin Bot.

Într-unul din aceste litigii, care a debutat prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a la data de 03.04.2023, George Simion, în calitate de reclamant a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Bot Augustin Mălin, următoarele:

• pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 25.000 de lei, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin comentarii defăimătoare, sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere;
• obligarea pârâtului la publicarea, pe cheltuiala lui, a dispozitivului hotărârii pronunţate în prezentul dosar, într-un ziar de circulaţie naţională, timp de 7 zile consecutive, sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere;
•  obligarea pârâtului la ştergerea comentariilor defăimătoare publicate pe platforma online youtube, sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere;
• obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat, în esenţă, că la data de 19.02.2023, pe canalul de youtube al pârâtului, dar şi în cuprinsul altor site-uri de pe Internet, a apărut o postare denigratoare şi profund neadevărată la adresa reclamantului şi a partidului la care este co-preşedinte. Reclamantul a arătat că i s-au adus acuzaţii cum că ar avea o probitate morală discutabilă, însă fără să se aducă probe în acest sens. De asemenea, a mai precizat că a fost acuzat că ar avea drept obiectiv amăgirea propriului electorat şi că ar fi un personaj duplicitar, ceea ce îi afectează reputaţia, aceea de om şi de demnitar, deputat al României.

Analizând actele şi lucrările dosarului, cu titlu preliminar, în temeiul art. 196 C.proc.civ., instanța a decis că va admite excepţia nulităţii capătului 3 de cerere, invocată de pârât prin întâmpinare, şi îl va anula, apreciind că petitul formulat generic este nedeterminat, reclamantul neindividualizând obiectul obligaţiei, contrar dispozițiilor art. 194 lit. c-e C.proc.civ.  Din probele administrate, Tribunalul reţine că afirmaţiile făcute de pârât pe canalul său de Youtube nu au vizat în mod direct viaţa privată a reclamantului, ci aveau în prim plan acțiunile acestuia în calitate de persoană publică, vizează exclusiv aptitudinea reclamantului de a exercita o funcţie publică, ceea ce se înscrie în sfera dezbaterii de utilitate publică. Astfel, Tribunalul reține că dezbaterea s-a concentrat pe un subiect de interes public major și de actualitate. De asemenea, Tribunalul apreciază că afirmațiile și comentariile pârâtului reprezintă judecăţi de valoare cu bază factuală şi se încadrează în limitele libertății de exprimare și servesc unui interes general, având ca obiect aspecte legate de activitatea profesională a reclamantului, fără a aduce atingere vieții sale private, discuţiile vizând teme cu relevanţă pentru public.

Materialul pârâtului vizează aptitudinea reclamantului de a reprezenta cetăţenii şi are legătură cu activitatea pe care acesta o desfăşoară. În privinţa incidenţei unei fapte sau a unei judecăți de valoare, având în vedere că reclamantul este o persoană publică, iar activitatea sa profesională și probitatea sa morală pot fi considerate ca fiind chestiuni de interes general, care să fie supuse dezbaterii publice din partea celorlalți cetățeni, însă dezbaterea publică trebuie să se fundamenteze fie pe fapte, fie pe judecăți de valoare cu o bază factuală suficientă. Curtea a subliniat faptul că atunci când afirmaţiile au caracterul unor judecăţi de valoare, al căror adevăr nu poate fi verificat, reprezentând opinii sau aprecieri personale ale indivizilor, acestea sunt protejate de articolul 10, cu condiţia ca ele să se bazeze pe nişte fapte adevărate sau să fie susţinute de o argumentare logică a autorului lor, apreciindu-se că „şi o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este totalmente lipsită de o bază factuală.

Tribunalul constată că afirmațiile presupus defăimătoare ale pârâtului intră sub protecția prevăzută de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care garantează libertatea de exprimare, fapt pentru care apreciază că nu a fost încălcat dreptul reclamantului la imagine, deoarece declarațiile pârâtului servesc unui interes public. În ceea ce priveşte prejudiciul, Tribunalul constată că reclamantul se limitează la a afirma că i s-ar fi adus atingere dreptului său la viaţă privată, la demnitate şi că i-a fost afectată imaginea, fără a proba un prejudiciu real şi fără a demonstra că tocmai materialul pârâtului i-ar fi produs vreo atingere, în contextul în care subiectul era deja controversat şi larg discutat (opinii pro şi contra). Concluzionând, Tribunalul reţine că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, afirmaţiile acestuia făcute pe canalul său de Youtube reprezentând declaraţii politice care au fost făcute în limitele libertăţii de exprimare, fiind păstrat un just echilibru de proporţionalitate între drepturile aflate în conflict (art. 8 şi art. 10 CEDO). Contrar susţinerilor reclamantului, faţă de aspectele prezentate mai sus, Tribunalul reţine că afirmaţiile pârâtului nu au depăşit limitele „normalităţii politice”, ci s-au încadrat în limitele libertăţii de exprimare, astfel că nu poate fi angajată răspunderea sa delictuală. Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse anterior, la data de 20 decembrie 2024, Tribunalul București a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Nemulțumit de hotărârea Tribunalului București, liderul AUR a ataca-o la instanța superioară. La sfârșitul anului trecut, dosar a ajuns astfel la Curtea de Apel București care, la primul termen de judecată, din 17 iunie, a amânat cauza pentru data de 14 octombrie 2026.