Un nou eșec al Inspecției Judiciare, conduse de fostul mason și plagiator Lucian Netejoru

Exclusivitate

Inspecția Judiciară, condusă de Lucian Netejoru, a pierdut luni, 16 noiembrie, un alt proces la Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba de dosarul în care s-a judecat Hotărârea nr.2P din 10 iunie 2020, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în care erau vizați procurorii Sandu Claudiu Constantin și Codreanu Bogdan, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brasov.

  • Detalii soluţie: Minuta deciziei civile nr. 215. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr.2P din 10 iunie 2020, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 17/P/2019. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 16 noiembrie 2020.

Asupra celor doi fusese exercitată de către Inspecția Judiciară acțiune disciplinară pentru abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza I, lit m) si lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004. Potrivit luju.ro, procurorul Codreanu Bogdan era acuzat că, „luând la cunoștință de existența unei plângeri penale adresate SIIJ(condusă la acea dată de procurorul Gheorghe Stan, cel care ulterior a fost desemnat judecător la CCR de către PSD), ce viza modul de efectuare a urmăririi penale într-un dosar pe care îl instrumenta, nu ar fi înțeles să formuleze o declarație de abținere, efectuînd în schimb numeroase demersuri către SIIJ, sub pretextul solutionării dosarului mai sus mentionat, în scopul aflării conținutului acesteia. Procurorul Sandu Claudiu era acuzat că a dat ”girul de legalitate” acelor demersuri întreprinse de procurorul cu funcție de execuție, în scopul aflării unor informații ce serveau satisfacerii intereselor personale si nu în scopul aflării adevarului în cauza penală aflată în instrumentare și nu a înțeles să formuleze o declarație de abținere de la verificarea rechizitoriului emis în aceeași cauză. În cazul ambilor procurori s-a reținut că nu s-au conformat dispoziției cu caracter administrativ, emisa în conformitate cu legea, comunicată ierarhic, refuzând să trimită documentele solicitate la cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justitie”.

Cine este Lucian Netejoru

Lucian Netejoru este absolvent de drept al Universității Ecologice și are un doctorat plagiat la Academia de Poliție A.I.Cuza. Potrivit publicației Pressone.ro, el a plagiat aproape tot conținutul tezei sale de doctorat în Ordine Publică și Siguranță Națională, pe care a susținut-o în 2010 la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. Doar de trei cărți a fost nevoie pentru încropirea lucrării care i-a adus lui Netejoru titlul de doctor, lucrare intitulată „Particularități manageriale în cooperarea polițienească internațională pentru prevenirea spălării banilor”. Cel puțin 140 din totalul de 294 de pagini ale tezei sunt reproduse din volume semnate de chestorul Costică Voicu, fost șef al Poliției Române și fost rector al Academiei de Poliție.

Un mandate plin de eșecuri

Sub mandatele lui Lucian Netejoru, Inspecția Judiciară a deschis nenumărate acțiuni disciplinare împotriva procurorilor care au avut curajul să instrumenteze dosare în care erau vizate nume grele din politică. Europa Liberă a scris anul trecut că Inspecția Judiciară a pierdut în ultimii ani în instanță 70% dintre actiunile disciplinare exercitate față de procurori. Cea mai îngrijorătoare situație s-a înregistrat în anul 2018, când procentul de achitări a fost de 75%.  Față de această situație care arată slabele rezultate ale Inspecției judiciare, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) a cerut  demisia din funcție a lui Lucian Netejoru. Potrivit statisticii din ultimii trei ani, care se referă la soluțiile definitive date de ÎCCJ acțiunilor disciplinare deschise de Inspecția judiciară, în 2017, de exemplu, din 24 de acțiuni disciplinare, 11 au fost respinse ca neîntemeiate, 1 anulată și doar 8 au fost admise, iar 3 doar parțial. Situația s-a repetat și în 2018, potrivit unui document publicat de ziare.com, din 16 acțiuni disciplinare și o solicitare de suspendare din functie, doar 2 au fost admise partial, 8 au fost solutionate definitiv- 6 prin „achitari”, din care 5 respinse ca neîntemeiate și 1 anulată.

foto: agerpres.ro

spot_img

Articole recente

Dealerii Ferrari și Aston Martin nu au convins judecătorii de la fond să anuleze HG 906/2022 privind exproprierile pentru metroul de Otopeni

Disputa dealerilor Ferrari și Aston Martin cu Statul Român, prin Ministerul Transporturilor, legată de anularea HG 906/2022 privind exproprierile pentru metroul spre Otopeni, a fost...

Mai multe articole din aceeași categorie