Millennium Business Center (MBC) este un turn de birouri aflat în ruine, situat în centrul Capitalei, în imediata apropiere a Bisericii Armenești, o clădire de patrimoniu. Este realizat integral din sticlă și oțel, are 24 de niveluri, patru subterane, parter, 18 etaje și un etaj tehnic și se înalță până la 72 de metri. Finalizat în 2006, turnul a fost grav afectat de un incendiu petrecut în seara zilei de 26 iunie 2009. Atunci etajul 15 al clădirii a luat foc, iar incendiul s-a extins până la etajul 18. Reparațiile nu mai fost făcute nici până în ziua de azi, iar turnul de birouri, care avea chiriași precum Transelectrica, Teletrans, Alpha Bank sau Sanofi Avensis, a rămas de atunci nefolosit.
Proprietarul clădirii este firma Degi Millenium Tower SRL, în care Commerzbank, a doua bancă din Germania ca mărime, după Deutsche Bank, deține 99,99% din acțiuni. În iunie 2011, Degi Millenium Tower SRL, în calitate de reclamantă, a cerut Tribunalului București – Secția a VI-a Civilă, în contradictoriu cu pârâta Societatea de Asigurări Chartis Romania SA (brandul sub care activa din luna iulie 2009 AIG Europe Limited Londra – Sucursala București) ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună:
- obligarea pârâtei la plata sumei de 15.480.982 EUR (65.470.621 RON calculat la cursul BNR din dat a de 20 iunie 2011, 1 EUR=4,2291 RON) reprezentând diferența dintre suma totală asigurată acoperită de Polița de Asigurare din 21 februarie 2008 – încheiată între Chartis, în calitate de Asigurător, și Degi Millenium Tower SRL, în calitate de Asigurat și suma plătită până în prezent de către Chartis ca și indemnizație de asigurare;
- obligarea Chartis la plata de daune-interese către Degi Millenium Tower SRL de la data notificării prin invitația la conciliere prealabilă respectiv 24 aprilie 2011 până la data introducerii Cereri i de chemare in judecata în cuantum de 1.008.965,04 RON;
- obligarea Chartis la plata de daune-interese către Degi Millenium Tower SRL de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data executării efective a obligației de plată
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Polița încheiată de proprietar cu societatea de asigurări prevedea o sumă asigurată totală de 33.680.982 EURO (cuprinzând 25.211.982 EURO daune materiale si 8.469.000 EURO pierderi din chirii).
În martie 2016, după 5 ani de judecată, instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată și a obligat reclamanta să platească pârâtei suma de 793.229,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. După cum a explicat judecătorul, în motivarea consultată de justnews, problema litigioasă între părți este determinată de împrejurarea că pârâta nu acceptă să achite indemnizația de asigurare la nivelul maxim stabilit prin poliță, astfel cum solicită reclamanta. Așa cum recunoaște chiar reclamanta prin acțiunea introductivă, la data introducerii cererii, pârâta-asigurător a achitat, cu titlu de indemnizație de asigurare suma de 18.200.000 EUR, dintre care :
- 14.000.000 EUR daune materiale (în conformitate cu formularele de plata din 10 august 2009, 11 februarie 2010, 5 octombrie 2010 si 5 noiembrie 2010)
- 4.200.000 EUR, beneficiu nerealizat, si anume, pierderi din chirii (în conformitate cu formularele de plată din 5 octombrie 2009, 29 decembrie 2009 si 16 septembrie 2010).
Tribunalul a apreciat atunci a fiind întemeiate motivele de refuz oferite de pârâtă. Astfel, în opinia judecătorului, reclamanta nu se poate prevala de propria sa culpă, respectiv că, la achiziționarea imobilului, în calitatea sa de proprietar diligent, trebuia să își ia toate măsurile necesare de cunoaștere a clădirii, prin evaluarea și expertizarea acesteia, sau cel puțin prin efectuarea de diligențe/verificări la proprietarul inițial pentru a stabili conformitatea clădirii în raport de normele în vigoare și proiectele de arhitectură și design. Este cert așadar faptul că, în speță, în urma incendiului, s-a dovedit în clar faptul că fațada clădirii MBC nu întrunea condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Tribunalul a mai notat ca fiind întemeiată apărarea pârâtei conform căreia viciile constatate au diminuat mult valoarea curentă a clădirii la momentul producerii incendiului. Totodată, la soluționarea cauzei, tribunalul a avut vedere și dispozițiile art. 2.217 din Codul civil, conform căruia „despăgubirea se stabilește în funcție de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat; ea nu poate depăși valoarea bunului din acel moment, cuantumul pagubei și nici suma asigurată.”
În plus, lipsa unui plan concertat de acțiune pentru refacerea clădirii din partea proprietarului și consecințele acestuia pe termen lung au condus la degradarea continuă a clădirii, a mai argumentat Tribunalul București. De remarcat în acest context că jurnaliștii de la Economica.net au apreciat anul trecut că Millennium Business Center și-a pierdut jumătate din valoare într-un singur an. Astfel, dacă în 2022 imobilul avea o valoare de 6,1 milioane de euro, în 2023 s-a depreciat până la valoarea de 3 milioane de euro, potrivit unui document al Commerzbank, consultat de Economica.net. În 2009, înainte de incendiu, clădirea era evaluată la 55 milioane de euro.
După ce Tribunalul București a respins cererea, reclamantul Degi Millenium Tower SRL a formulat apel. Din aprilie 2017, disputa se află pe rolul Curții de Apel București, Secția a VI-a Civilă. La sfârșitul lunii trecute, instanța de apel a decis următoarele:
- Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 6.369.666,1 euro cu titlul de daune materiale şi la plata dobânzii legale penalizatoare la această sumă, calculată începând cu data de 24.04.2011 şi până la data plăţii. Obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 737.479,24 lei cheltuieli de judecată în fond. Obligă pe reclamantă la plata către pârâtă a sumei de 436.276,22 lei cheltuieli de judecată în fond. Compensând, obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 301.203,02 lei cheltuieli de judecată fond. Menţine soluţia de respingere a cererii de majorare a onorariului de expert formulată de expertul Dumitru Nicolae ca neîntemeiată. Obligă pe intimata pârâtă la plata către apelanta reclamantă a sumei de 1.590.837,67 lei cheltuieli de judecată în apel. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti- secţia a VI-a civilă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.01.2026.
foto: google.ro
