În 2011, în România au fost importate oficial 200.000 de tone de legume şi 350.000 de tone de fructe. La această cantitate, evaziunea fiscală a fost estimată de ANAF la aproape 2 miliarde de euro. Peste noapte, apăreau firme care aduceau marfă de peste graniţă şi se volatilizau apoi în câteva zile, lăsând în urmă pagube de milioane de euro. Autorităţile ştiau prea bine cum funcţiona sistemul de fraudare, dar se declarau neputincioase. Spre exemplu, o firmă fantomă importa cu 100 de lei paletul de roşii şi îl vinde la depozitul en-gros din Voluntari cu 300 de lei paletul, obținând un profit uriaş. Firma avea apoi la dispoziţie 55 de zile pentru a achita la stat TVA-ul şi impozitul pe profit. În acel interval de 55 de zile, o astfel de firmă introducea în țară sute, dacă nu chiar mii de tiruri. După ce-și transferau profiturile, patronii din umbră ai firmelor, care supervizau aceste „afaceri”, vindeau societățile unor oameni practic imposibil de identificat și de urmărit penal (turci, arabi, cetățeni din fostul spațiu sovietic, chinezi etc). Autoritățile urmăreau astfel niște administratori ce deveneau apoi de negăsit pentru că fie nu au fost niciodată în România, fie părăseau țara la primul semnal de alertă. Mecanismul a fost devoalat în presă, după cum a scris aici Ziarul Financiar.
9 firme, controlate în fapt de familia Yuksek
Potrivit sursei, piaţa importurilor de legume şi fructe era dominată în anii 2010-2012 de familia Yuksek. Fraţii kurzi Sahin, Abbas şi Ayhan Yuksek, împreună cu alte rude şi apropiaţi (originari din acelaşi orăşel ca şi familia Yuksek – Samandag, provincia Hatay), erau atunci cei mai importanţi jucători din piaţa de legume-fructe. Cel mai important reprezentant al familiei era Sahin Yuksek, care patrona societatea „Yuksek International Fruct”. Firma a avut o evoluție spectaculoasă pe piața de legume și fructe din România ajungând de la o pondere de 5-7% în 2004 la circa 35% în 2009. Firma a ajuns să aibă în acei ani, în calitate de clienți permanenți, cele mai mari marketuri și supermarketuri din România.
Autoritățile au monitorizat de-a lungul timpului activitatea firmelor utilizate în afacerile cu legume-fructe de către familia Yuksek. Așa s-a născut de pildă în 2010 un dosar penal instrumentat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, dar care a fost trimis în instanță mult prea târziu, abia în primăvara anului 2022. În acest dosar au fost trimise în judecată 9 societăți comerciale, administrate în acte de doi egipteni (dintre care unul figura ca asociat/administrator în peste 100 de firme), dar în fapt de un reprezentant al familiei Yuksek, după cum s-a menționat în motivare, potrivit rejust.ro. Cele 9 firme administrate de egipteni au fost utilizate pentru comercializarea, pe piața internă, a legumelor și fructelor provenite din importuri și din achiziții intracomunitare, eludându-se plata TVA către bugetul de stat. Este vorba de SC Meat Line Import Export SRL, SC Prestige International Invest SRL, SC Sonya Light Fruttisima SRL, SC Orange Green SRL, SC Kara-Kartal Fruct SRL, SC Cros Graund SRL, SC Lemon Soft Concept SRL, SC Leaf Lemon SRL și Lurista Beta SRL. Toate cele 9 persoane juridice au fost trimise în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în faza de urmărire penală Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti a constituindu-se parte civilă în cauză cu suma de 70.573.253 de lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.
Procesul
În cursul procesului care s-a derulat la Tribunalul Ilfov, la termenul de judecată din data de 19.12.2022, Cabinetul Individual de Insolvenţă ”Țugui Vasile”, desemnat în calitate de mandatar cu putere de reprezentare a celor 9 inculpate, a anunțat că societăţile inculpate înţeleg să se prevaleze de dispoziţiile art.396 alin.10 C.proc.pen., arătând că recunosc săvârşirea faptei pentru care au fost trimise în judecată şi că sunt de acord ca judecata să aibă loc exclusiv în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, probe pe care le recunosc şi şi le însușesc. La același termen de judecată, din decembrie 2022, având în vedere deciziile Curţii Constituţionale a României, instanța a pus, din oficiu, în discuţia părţilor, problema prescripţiei răspunderii penale a inculpatelor, ținându-se cont de data faptelor ce fac obiectul acuzaţiei, acestea fiind săvârşite în intervalul iulie 2010-iulie 2012. Astfel, în cauză, pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.1 lit.b, raportat la art.9 alin.3 din legea nr.241/2005, de care erau acuzate inculpatele, pedeapsa este închisoarea de la 2 ani la 11 ani. Prin urmare, conform art.154 alin.1 lit.d C.pen., termenul de prescripție a răspunderii penale pentru această infracțiune este de 10 ani. Întrucât acest termen, care a început să curgă de la momentul epuizării faptelor, (date situate în ianuarie 2011, martie 2011, iunie 2011, decembrie 2011 şi iulie 2012), s-a împlinit în ianuarie 2021, martie 2021, iunie 2021, decembrie 2021 şi iulie 2022, rezultă faptul că a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru această infracţiune, în privinţa tuturor celor 9 societăţi comerciale inculpate.
Prin urmare, la data de 13 aprilie 2023, instanța de fond – Tribunalul Ilfov – a decis să înceteze procesul penal împotriva inculpatelor pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.l lit.b şi alin.3 din Legea nr.241/2005, ca urmare a prescripţiei răspunderii penale. Instanța a obligat totodată inculpatele la plata către partea civilă ANAF a sumelor reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat, precum şi a sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală. Instanța a menţinut de asemenea măsura sechestrului asigurător instituită asupra disponibilităţilor băneşti (atâtea câte au mai rămas) din conturile celor 9 firme evazioniste.
DNA a atacat în zadar soluția dispusă de instanța de fond. La începutul acestei luni, Curtea de Apel București a tranșat definitiv procesul:
- Solutia pe scurt: DP 1236/A/ În baza art. 421 alin (1) pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge, ca nefondat, apelului declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 84 din 13.04.2023 pronunţate de Tribunalul Ilfov în dosarul nr. 1264/93/2022. În baza art. 275 alin. 3 Cod proc.pen. cheltuielile judiciare suportate de stat în apelul Ministerului Public rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (6) C.pr.pen. onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru toate societățile inculpate și al mandatarului Cabinet Insolvență ”Țugui Vasile”, în cuantum de câte 1360 lei, vor fi avansate din fondurile MJ și rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată prin punerea la dispoziție, prin mijlocirea grefei, azi, 6.07.2023.
