România a câștigat procesul de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) intentat de doi cetățeni israelieni, de religie evreiască, Kastro Charli și Erlich Nehmeia.
Ce solicitau reclamanții
Cei doi israelieni, aflați într-o închisoare din România, au reclamat încălcarea de către statul român a articolului 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. Concret, ei au susținut că România nu a adoptat nicio legislație care să recunoască religia evreiască și să stabilească cerințele pentru hrană. Ei s-au plâns că a trebuit să obțină o hotărâre judecătorească pentru a li se acorda dreptul de a beneficia de mese conforme cerințelor religiei lor și că această decizie nu a avut efect asupra perioadei anterioare pronunțării acesteia. Aceștia susțin că bugetul pentru achiziționarea de alimente în acest scop se ridică la aproximativ 1000 de euro pe lună, că prețurile percepute de magazinul închisorii sunt exorbitante și că anumite produse nu sunt certificate kosher. Ei au subliniat că preceptele religioase la care se subscriu implică în special furnizarea unei bucătării separate și prezența rabinului pentru serviciul religios în timpul pregătirii alimentelor. Ei mai doreau ca statul român să ofere un buget suplimentar specific pentru furnizarea de mese pentru deținuții de credință evreiască și susțin că un astfel de buget nu ar necesita eforturi extraordinare din partea statului, întrucît la data formulării plângerii, numărul de persoane de credință evreiască reținute în închisorile românești a fost de numai opt.
Argumentele României
Guvernul român a indicat că solicitanții au beneficiat de „standardul alimentar nr. 18”, aplicabil prizonierilor bolnavi care au fost adepți ai altor religii decât religia majoritară din România, în scopul de a ține cont atât de convingerile lor, cât și de starea de sănătate. La închisoarea Rahova a fost amenajată o bucătărie pentru pregătirea meselor kosher, la care sunt aduși prizonieri evrei; condițiile pentru pregătirea meselor au fost aprobate de fundația Chabad Lyubavitshi, care a furnizat și produse alimentare; președintele acestei fundații a mers la închisoarea Rahova pe 21 octombrie 2015 pentru a verifica bucătăria; ulterior, reprezentanții acestei fundații au vizitat reclamanții în închisoare de șase ori în timpul sărbătorilor religioase, timp în care au primit obiecte de cult și produse alimentare specifice pentru aceste sărbători; anterior, în 2011, Administrația Națională a Instituțiilor Penitenciare a semnat un protocol de colaborare cu Federația Comunităților Evreiești din România pentru a ajuta deținuții în vederea reintegrării lor în societate. Guvernul a adăugat că reclamanții nu au introdus nicio acțiune civilă pentru rambursarea costurilor meselor pe care le-au obținut prin mijloace proprii. De asemenea, Guvernul a transmis documente furnizate de închisoarea Rahova cu privire la prețurile produselor alimentare disponibile în magazinul penitenciar, care au fost comparate cu prețurile medii afișate în magazinele din apropiere. Autoritățile au cerut managerilor magazinului din închisoare să scadă aceste prețuri atunci când ajungeau peste medie.
Concluzia Curții
Judecătorii au concluzionat că autoritățile române au făcut tot ceea ce li se putea cere în mod rezonabil pentru a respecta convingerile religioase ale reclamanților, mai ales că mesele kosher trebuie să fie pregătite în condiții speciale stricte. Curtea a concluzionat că nu a existat nicio încălcare a articolului 9 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cine sunt cei doi reclamanți
Cei doi reclamanți, Kastro Charli și Erlich Nehmeia, au făcut parte dintr-o grupare formată din cetăţeni români şi israelieni, care răpeau oameni de afaceri de origine israeliană şi îi obligau, folosind arme de foc, să le remită mari sume de bani. Mai multe despre acest caz, larg mediatizat în anii 2014-2016, în articolul evz.ro
