Compania ZAREA, înființată în 1912 de Wilhelm Mott, a devenit de-a lungul decadelor un nume sinonim cu traditia si calitatea in lumea vinurilor spumante si a bauturilor alcoolice, deținând o colecție de circa 20 de branduri din categorii variate de băuturi alcoolice – vin spumant, brandy, vin liniștit, lichioruri, aperitive, băuturi albe, cidru și sangria. ZAREA este lider de piață în categoria vinurilor spumante (brandul Zarea şi Dorato), în categoria cocktailurilor pe bază de vin (Zarea Cocktail To Go), în categoria vinului roşu dulce (Sânge de Taur), precum şi în categoriile lichioruri (Florentino) şi bitter (Carpaten). Cu peste 200 de salariați, Zarea SA a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de circa de 211 milioane de lei și un profit net de aproximativ 15 milioane de lei. Acționarii principali ai Zarea SA sunt compania poloneză Ambra, cu 51% și firma Karom Trading România, cu 36,13%, ambele fiind controlate de producatorul german de spumante Schloss Wachenheim, care deține mai multe fabrici în Germania, Polonia, Cehia și România. Zarea SA deține două centre de producție în București, unde sunt fabricate majoritatea produselor din portofoliul companiei, și în Otopeni, unde sunt produse spumantele fermentate în sticlă ale brandului Zarea.
În vara anului 2022, firma Zarea SA, în calitate de reclamantă, s-a adresat instanței de contencios administrativ al Curții de Apel București, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanțelor, ANAF, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Direcţia Generală de Soluționare a Contestațiilor, într-un litigiu ce viza cei aproximativ 25 milioane de lei, reținuți de ANAF prin deciziile nr. 1269/17.08.2022 şi nr. 1165/EV2/15.04.2022. Sumele reprezentau contribuţia instituită prin art. 367 din Legea nr. 95/2006. Este vorba de contribuțiile ce se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, instituite în scopul combaterii consumului excesiv de produse din tutun şi băuturi alcoolice, altele decât vinul şi berea, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate. La sfârșitul lunii trecute, instanța de fond a pronunțat o primă soluție în acest litigiu:
- Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătăţii şi, în consecinţă, respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Respinge în rest excepţiile invocate de pârâţi ca neîntemeiate. Admite în parte acţiunea. Anulează deciziile nr. 1269/17.08.2022 şi nr. 1165/EV2/15.04.2022. Obligă pârâta Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili la restituirea sumelor plătite de reclamantă pentru perioada 31.01.2015-29.12.2018, reprezentând contribuţia instituită prin art. 367 din Legea nr. 95/2006, în cuantum de 25.336.436 lei, precum şi a dobânzii fiscale aferente, calculate de la data achitării fiecărei sume, până la data restituirii efective. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 27.05.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
