În urma unei investigaţii declanşate în 2018, Consiliul Concurenței a constatat că, între 2015 și 2018, cinci companii, grupate în Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice (PPTA), au adoptat o strategie coordonată care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv îmbunătățirea marjelor de profit. Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esențiale destinate tratamentului unor multiple afecțiuni grave, a pus în pericol viața pacienților și a determinat autoritățile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienților, prin declanșarea Mecanismului European de protecție civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravității situației generate pe piața națională.
Investigația a fost demarată la solicitarea SC Besmax Pharma Distribution SRL, o firmă de distribuiție de medicamente, inclusiv de imunoglobuline, administrată de Florin Hozoc, după cum a precizat Europa Liberă aici. În urma investigației, Consiliul Concurenței a sancționat cele cinci companii farmaceutice implicate cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro):
- Baxalta Gmbh, Elveția: 109.372.066 lei;
- CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
- Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
- Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
- Octapharma AG, Elveția: 125.181.860 lei.
- A fost sancționată de asemenea și Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA, Belgia cu suma de 375.521 lei.
În aprilie 2022, firma germană CSL Behring Gmbh a atacat la Curtea de Apel București, în instanța de Contencios administrativ și fiscal, decizia nr.101/20.12.2021 a Consiliului Concurenței, cerând anularea acesteia. În decembrie 2024, magistrații Curții de Apel București au respins acţiunea ca neîntemeiată. Soluția nu era definitivă, așa că a fost atacată cu recurs. Litigiul a ajuns astfel, în ianuarie 2026, în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au admis recent cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:
- Detalii soluţie: Admite în parte cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, formulată de recurenta-reclamantă CSL Behring Gmbh Germania. În temeiul art. 267 TFUE, sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare: 1. În interpretarea articolului 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt protejate activităţile de lobby de întreprinderi în cadrul unei asociaţii de drept privat, precum ROTF/PPTA, în circumstanţele în care întreprinderile desfăşoară activităţi coordonate de advocacy în vederea eliminării unei taxe naţionale aplicabile produselor comercializate, iar ulterior decid retragerea produselor respective de pe piaţă? 2. În interpretarea articolului 101 din TFUE, reprezintă „informaţii sensibile din punct de vedere comercial” declaraţiile şi schimburile de informaţii dintre întreprinderi şi PPTA în contextul ROTF, respectiv în cadrul asociaţiei de lobby? 3. În interpretarea articolului 101 din TFUE, se prezumă existenţa unei legături de cauzalitate între un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial şi comportamentul pe piaţă, în circumstanţele în care niciuna dintre întreprinderile vizate nu rămâne activă pe piaţă, retrăgându-se la intervale disparate pe o perioadă cuprinsă între 2015 şi 2017? 4. Poate fi calificată conduita întreprinderilor drept „comportament paralel” în sensul articolului 101 din TFUE şi al jurisprudenţei instanţelor UE, în circumstanţele în care întreprinderile s-au retras de pe piaţă la intervale disparate pe o perioadă cuprinsă între 2015 şi 2017? 5. Poate fi calificată conduita întreprinderilor drept „boicot colectiv” în sensul articolului 101 din TFUE şi al jurisprudenţei instanţelor UE în circumstanţele în care: (i) niciuna dintre întreprinderi nu ar fi rămas pe piaţă şi nici nu ar fi continuat să furnizeze produsul relevant pe această piaţă; (ii) niciuna dintre întreprinderi nu ar fi obţinut un avantaj concurenţial din retragerea de pe piaţă; (iii) întreprinderile s-ar fi retras de pe piaţă la intervale disparate pe o perioadă cuprinsă între 2015 şi 2017? În temeiul art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă, suspendă judecata cauzei până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărârii preliminare. Definitivă. Pronunţată astăzi, 23 iunie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Recent, judecătorii instanței supreme au decis să suspende alte trei litigii declanșate de societățile sancționate sau interesate de Decizia 101/2021 a Consiliului Concurenței, până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-793/25. Este vorba de procesul inițiat de Asociația producătorilor de terapii cu proteine plasmatice, cel declanșat de Takeda Pharmaceuticals International AG și de cel al firmei italiene Kedrion Spa.
