După 4 ani de judecată, autoritățile au reușit, pe cale judecătorească, să dizolve Camera de Comerț bilaterală România-Egipt (CCRE)

Exclusivitate

În martie 2019, mai multe publicații românești anunțau inaugurarea Camerei de Comerţ Bilaterală România-Egipt (CCRE), ca urmare a semnării, în 25-26 februarie 2019, la Cairo, a Protocolului de Liber Schimb între România şi Egipt. Camera de Comerţ Bilaterală România-Egipt era considerată pentru țara noastră o poartă de deschidere către lumea arabă și Africa, dar și a Egiptului către Uniunea Europeană. Președintele CCRE, Abdelrazek Cornelia-Corina, a declarat atunci pentru Agerpres că noua instituție a apărut într-un context internaţional şi naţional prielnic, fapt care va conduce la impulsionarea schimburilor economice şi culturale. „Este încă o cărămidă pusă la clădirea zidului relaţiei celor două ţări. Relaţiile noastre au început cu mult timp în urmă, în istorie şi se tot îmbunătăţesc, devin tot mai apropiate, în special pe partea de comerţ”, menționa la rândul său Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed,  ambasadorul Egiptului în România.

Din punct de vedere juridic, asociația “Camera de Comerţ Bilaterală România-Egipt” (CCRE) a fost înființată odată cu Încheierea din 23.01.2019 pronunțată de Judecătoria Cornetu, care i-a acordat astfel asociației personalitate juridică. Din punct de vedere al activității economice, în cei 4 ani de la înființare, CCRE a raportat venituri și cheltuieli doar în primul an de funcționare (2019), când a încasat 25.258 lei și a cheltuit 110.779 lei, rezultând un deficit/pierdere de 85.521 lei.

La 6 luni de la înființarea CCRE, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), în prezent Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 30.07.2019, a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună dizolvarea Camerei de Comerț Bilaterală România-Egipt. În motivare, reclamanta a arătat că pârâta nu deține avizul ministerului de resort, respectiv al MMACA, fapt ce ar atrage nulitate asociației CCRE.  În drept, reclamanta a invocat prevederile Legii nr. 335/2007 și a art. 56 alin.1 lit. e) din OG nr. 26/2000.  La data de 3.09.2019, pârâta CCRE a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precizând că a respectat toate prevederile legale la momentul solicitării acordării personalității juridice.

După 4 ani de judecată și rejudecată a dosarului, în data de 20 iunie 2023, Curtea de Apel București a soluționat definitiv acest litigiu:

  • Solutia pe scurt: Admite recursul. Casează decizia recurată şi admite apelul. Schimbă sentinţa apelată în sensul că admite în parte cererea. Constată nulitatea pârâtei persoană juridică Asociaţia Camera de Comerț Bilaterală România-Egipt. Respinge capătul de cerere referitor la dizolvare. Trimite dosarul primei instanţe în vederea numirii unui lichidator. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei.
spot_img

Articole recente

Judecătorii sunt chemați să decidă viitorul bunurilor donate familiei de un avocat originar din România, urmărit de Fiscul australian

Florin Burhală este un româno-australian care a emigrat în țara cangurilor în anul 1988, unde a urmat cursurile Facultăţii...

Mai multe articole din aceeași categorie