Fostul edil-șef al Bucureștiului, Sorin Oprescu, a fost condamnat definitiv în mai 2022 pentru abuz în serviciu, trafic de influență, luare de mită şi constituire de grup infracţional organizat, la mai multe pedepse cu închisoarea, contopite apoi în pedeapsa principală rezultantă de 10 ani şi 8 luni de închisoare. Fugit în Grecia chiar înainte de pronunțarea sentinței definitive, Sorin Oprescu, în prezent infractor dat în urmărire de Poliția Română, a formulat în instanțele din România, prin avocaţii săi, mai multe căi de atac prin care a încercat să scape de condamnare, susținând că faptele de care a fost acuzat s-ar fi prescris încă din anul 2021, deci că s-ar fi impus încetarea procesului penal împotriva lui.
La începutul anului 2023, judecătorii au respins o contestaţie în anulare depusă de fostul primar, concluzia instanţei fiind că termenul general de prescripţie a răspunderii penale nu a fost împlinit pentru niciuna din cele trei infracţiuni reţinute în sarcina lui Oprescu. El solicitase judecătorilor să beneficieze de deciziile CCR privind prescrierea faptelor, la fel ca alte VIP-uri precum Bogdan Olteanu sau Dorin Cocoş, care au scăpat de condamnări. De asemenea, tot la începutul lui 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, un recurs în casaţie – o altă cale extraordinară de atac – în care fostul primar al Bucureștiului solicitase rejudecarea dosarului său penal și achitarea sa de acuzațiile procurorilor DNA.
În februarie anul acesta, la Curtea de Apel București a început judecarea unei noi contestații în anulare formulată de fostul primar general, următorul termen fiind fixat pentru 15 mai 2025. Avocații lui Sorin Oprescu au mai deschis și o acțiune la Tribunalul București, în baza articolului 595 NCPP, respectiv intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curţii Constituţionale, primul termen fiind stabilit pentru ziua de 8 mai 2025.
Sorin Oprescu a fost reținut de procurorii DNA în data de 5 septembrie 2015, după ce a fost prins în flagrant, la locuinţa sa din Ciolpani, în timp ce primea suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar fi provenit, conform DNA, din fapte de corupţie.
