Avocat, apropiat de PSD
Viorel Mocanu este un avocat foarte apropiat de Partidul Social-Democrat și de reprezentanții săi. În 2018, a fost consilier onorific și apoi avocat al ministrului PSD al Sănătății, Sorina Pintea. În 2017, președintele de atunci al PSD, Liviu Dragnea, a depus o plângere la CEDO în care contesta condamnarea de doi ani de închisoare cu suspendare în „Dosarul Referendumului”. Agent guvernamental al României la CEDO era la acel moment Catrinel Brumar, care a respins plângerea lui Dragnea, după care Mocanu, nominalizat între timp agent guvernamental la CEDO, a schimbat poziţia statului român, admițând plângerea fostului șef al PSD. Altfel spus, Mocanu a acționat în favoarea PSD și contra Statului român, deşi reprezenta interesele României, menționa publicația Libertatea. De-a lungul timpului, Mocanu i-a apărat pe Sorin Oprescu, Rovana Plumb, Florin Salam sau Oana Zăvoranu. La alegerile recente, avocatul Mocanu a fost reprezentantul PSD în Biroul Electoral Central, cerând și obținând din partea BEC respingerea protocolului de constituire a Alianței Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei. Dacă decizia ar fi fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție, ADU nu putea participa la alegerile europarlamentare din 9 iunie.
ANI l-a declarat incompatibil
În martie 2020, Agenția Națională de Integritate anunța că a constatat faptul că Mocanu Viorel, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16 aprilie – 15 iulie 2019, întrucât a exercitat simultan funcția de secretar de stat – Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cadrul M.A.E. și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A. Potrivit ANI, persoana evaluată ar fi încălcat astfel dispozițiile art. 84, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu: (…) f) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale. […]”.
ANI mai afirma că persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Mocanu Viorel a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare, se mai menționa atunci în comunicatul ANI.
În replică, Viorel Mocanu spunea că ANI nu l-a informat cu privire la soluția dată, că informația în ceea ce-l privește ar fi fost diseminată fără protejarea datelor cu caracter personal și că nu a fost nicio clipă incompatibil, pentru că, de fapt, secretarii de stat nu sunt membri ai guvernului.
Procesul
După ce Viorel Mocanu se adresează instanței de contencios competente de la Curtea de Apel București, care în octombrie 2022 pronunță o primă soluție, litigiul ajunge pe rolul instanței supreme. În iunie 2023, judecătorii ÎCCJ decid să caseze sentinţa şi să trimită cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe (Curtea de Apel București).
În noiembrie 2023, în rejudecare, Curtea de Apel București îi dă dreptate avocatului:
- Solutia pe scurt: Admite în parte cererea astfel cum a fost completată. Anulează Raportul de evaluare nr. 9102/G/II/04.03.2020 întocmit de către Agenţia Naţională de Integritate la data de 04.03.2020 în lucrarea nr. 29532/S/II/19.09.2019. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Turlacu Miuţa Mirela ca nefondată. Respinge în rest cererea ca nefondată. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti-secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 08.11.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Argumentele judecătorilor
În motivarea soluției, consemnată de rejust.ro, instanța a explicat că, pentru a se putea reţine incompatibilitatea trebuie îndeplinită atât condiţia faptei ilicite (existenţa faptei ilicite), cât şi cea a vinovăţiei persoanei aflată în stare de incompatibilitate. Din înscrisurile existente la dosarul cauzei nu rezultă că ar fi îndeplinită condiţia subiectivă a vinovăţiei persoanei în cauză, în sensul că reclamantul nu a avut posibilitatea concretă (care să nu fie transformată într-o sarcină excesivă) de a-şi adapta conduita de o asemenea manieră, încât să evite starea de incompatibilitate. Astfel, Viorel Mocanu a avut cunoştinţă de dispoziţiile legale privind o eventuală incompatibilitate şi de necesitatea aprobării de către Guvern a unui Memorandum, prin care să i se aprobe numirea la TAROM. Deși a primit asigurări că Memorandumul urmează a fi prezentat spre aprobare de Ministrul Transporturilor în şedinţa din Guvern din data de 17.07.2019, acesta a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței. Curtea a considerat că, în acest caz, sarcina probei revenea intimatei ANI, care trebuia să facă dovada faptului că reclamantul ştia că Memorandumul a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei de guvern şi că nu a mai fost adoptat. În cauză ANI nu a făcut o asemenea dovadă, ceea ce evident profită reclamantului în ceea ce priveşte latura subiectivă a vinovăţiei persoanei în cauză.
ANI a atacat din nou soluția cu recurs, litigiul ajungând pe rolul instanței supreme la sfârșitul lui 2023. Săptămâna trecută, chiar la primul termen de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt disputei:
- Detalii soluţie: Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 1758 din 8 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
