Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat soluția definitivă în procesul în care fostul primar al Municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, s-a judecat cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Tánczos Barna, actualul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor în cabinetul Ciucă:
- Detalii soluţie: Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei civile nr. 53 din 22 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2022.
De unde a plecat scandalul
În octombrie 2014, în campania pentru alegerile prezidențiale, participau la o emisiune electorală a postului public de televiziune TVR1 Gheorghe Funar, în calitate de candidat independent și Tanczos Barna, în calitate de reprezentant al candidatului UDMR la președinția României, Kelemen Hunor. La începutul emisiunii televizate, Tanczos Barna a salutat auditoriul atât în limba română, cât și în limba maghiară. Urmare a acestei conduite, Gheorghe Funar a reacționat cu următoarele afirmații: „spuneți-i colegului de platou din dreapta mea că trăim în România, limba oficială este româna și la București , este urmaș al limbii primordiale pe planetă, vă rog să nu mai folosească nici un cuvânt în limba cailor, limba oficială a României este limba română”; „suntem în România, la Budapesta se poate vorbi, mâine este a treia zi națională a Ungariei, poate vorbi ungurește acolo, aici vorbește românește; dacă eu sunt președintele României, vă asigur că nu se va mai vorbi în limba maghiară nimeni, nici la Televiziunea Română”.
Amenda
UDMR și Tanczos Barna l-au reclamat pe fostul primar al Clujului la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), susținând că acesta ar fi afirmat că „limba maghiară este limba cailor, care nu poate fi utilizată în România”. CNCD, prin Hotărârea nr. 159/18.03.2015, a apreciat că afirmațiile lui Gheorghe Funar constituie o faptă de discriminare în sensul art. 15 din OG nr. 137/2000, și l-au amendat cu suma de 2.000 de lei, cerându-i de asemenea acestuia să publice într-un ziar național rezumatul acestei hotărâri.
Ulterior, CNCD a emis Hotărârea nr. 263/10.06.2015, prin care a dispus îndreptarea unei erori materiale, strecurate în Hotărârea nr. 159/18.03.2015 , după cum urmează: „pct. 1 din dispozitiv se înlocuiește: fapta reclamantului de a afirma: „spuneți-i colegului de platou din dreapta mea că trăim în România, limba oficială este român a și la București , este urmaș al limbii primordiale pe plantă, vă rog să nu mai folosească nici un cuvânt în limba cailor, limba oficială a României este limba română”, „Suntem în România, la Budapesta se poate vorbi, mâine este a treia zi națională a Ungariei, poate vorbi ungurește acolo, aici vorbește românește. Dacă eu sunt președintele României, vă asigur că nu se va mai vorbi în limba maghiară nimeni, nici la televiziunea română” reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1 și art. 15 al OG nr. 137/2000. Prin urmare, așa cum au constatat mai târziu la proces judecătorii, nu a existat fapta pentru care a fost sancționat formal Gheorghe Funar prin Hotărârea nr. 159/18.03.2015 a CNCD, întrucât vizionarea înregistrării transmise de Televiziunea Română a arătat că fostul primar nu a afirmat niciodată că „limba maghiară este limba cailor, care nu poate fi utilizată în România”.
Procesul pe fond
Oricum, Gheorghe Funar se adresează instanței de judecată cerând anularea celor 2 hotărîri ale CNCD, Hotărârea nr. 159/18.03.2015 și Hotărârea nr. 263/10.06.2015. În 22 mai 2020, Curtea de Apel Cluj a admis cererea lui Gheorghe Funar, a anulat cele două hotărâri pronunţate de CNCD și a obligat pârâții la plata, în favoarea reclamantului, a sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța a constatat că, în cadrul dezbaterii, scopul urmărit de către Gheorghe Funar nu a fost acela al lezării demnității reprezentaților UDMR sau al creării unei atmosfere de intimidare, ostile, pe criteriu lingvistic și etic, ci doar de a-și promova ideile politice. În opinia judecătorilor, ține chiar de natura dezbaterii politice o doză de provocare și exagerare, mijloacele utilizate de fiecare dintre candidați urmărind favorizarea propriei platforme politice și evidențierea negativă a celor ale contracandidaților.
„Limba cailor”
În ceea ce privește utilizarea sintagmei „limba cailor”, instanța a observat că nu au fost arătate care sunt acele elemente de fapt, de context etnic, eventual de natură istorică sau de altă natură, care să confere acestei sintagme conotații care lezează demnitatea unui reprezentant al UMDR. Instanța a mai argumentat că, dacă în situația unei alte minorități etnice asocierea cu o pasăre (cioara) are evident puternice conotații jignitoare, în cazul animalului invocat în această sintagmă (calul), care beneficiază de o apreciere pozitivă în conștiința colectivă, nu se pot identifica motivele pentru care utilizarea sintagmei „limba cailor” ar fi de natură să promoveze intoleranța etnică.
foto: facebook.com
