Justnews.ro

Judecătorii Curții de Apel București au aprobat vineri contestația fostului ministru al sănătății Sorina Pintea, față de mandatul de arestare preventivă emis, în urmă cu o săptămână, de către Tribunalul Municipiului București. Completul care a judecat contestația Sorinei Pintea împotriva măsurii arestării preventive a fost format din judecătoarele Risantea Găgescu și Corina Cornelia Mîndrilă. Sorina Pintea a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile, iar decizia instanței este definitivă. Sorina Pintea, în prezent manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, judetul Maramures, este acuzată de DNA de săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi, de la Tribunalul Municipiului Bucureşti – Secţia I Penală, Georgiana Iorguță, cea care a admis propunerea de arestare preventivă, pentru 29 de zile, a Sorinei Pintea, a apreciat, în motivare, că inculpata nu a fost în nici un mod nici jenată, nici mirată de primirea sumei de bani, ci, dimpotrivă, s-a arătat încântată că denunţătorul a fost de acord să dea această sumă, chiar dacă nu reprezenta 10% din contract, ci doar 7 %, arătând că “are nevoie în campanie”. Din interceptările ambientale realizate cu ocazia flagrantului rezultă fără dubiu că inculpata Pintea Sorina a solicitat suma de bani constând în 7% din valoarea contractului, fapt ce confirmă astfel toate calculele efectuate de către inculpatul Coste Mihai cu privire la comisionul de 7%, dar şi cu privire la primirea sumelor de 10.000 euro din decembrie 2019.

Judecătorul a ținut să evidențieze în mod clar lăcomia inculpatei Pintea Sorina, care nu a fost de acord cu remiterea unui procent de 3% din valoarea contractului. În acest sens, Sorina Pintea i-a transmis suspectului Coste Mihai, cel de la care a primit suma de 120.000 de lei, că ” da eu n-am fost de acord cu 3%. El ce o zis?”. Discuția dintre cei doi, monitorizată de procurori, s-a încheiat cu afirmația“Perfect” a Sorinei Pintea după ce a aflat că “înțelegerea” s-a materializat cu procentul de 7%.  Pe finalul discuției cu Costea Mihai, din data de 28 februarie, inculpata Sorina Pintea se declară de acord să i se ceară, pe viitor, lui Niculescu Octavian( martor colaborator al procurorilor), remiterea unui procent de 10%.

Procurorii au mai arătat că, în privinţa sumei de 120.000 lei,  primite la data de 28.02.2020, aceasta a fost descoperită cu ocazia flagrantului în alt loc decât în acela în care a fost pusă de suspectul Coste Mihai, respectiv într-o sacoşă şi era acoperită de un element de vestimentaţie care aparţinea inculpatei. Prin urmare, DNA susține că Sorina Pintea ar fi mutat suma de bani din locul in care i-a lasat denunțatorul.

Atitudinea inculpatei a fost apreciată de procurori ca fiind nesinceră: conform mențiunilor din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, Sorina Pintea a declarat că nu cunoaște ce conține punga în care se afla suma de 120.000 de lei. Procurorii au susținut ( iar judecătorul a acceptat) că, din conținutul procesului verbal de redare a comunicării purtată în mediul ambiental de inculpată cu suspectul Coste Mihai, rezultă în mod evident că nu doar că avea cunoștință că este vorba de suma de 120.000 de lei, ci și de la cine provine și ce reprezintă suma de bani respectivă, și anume un procent de 7% din valoarea contractului, după scăderea sumei de 10.000 de euro pe care a primit-o anterior, în luna decembrie. Astfel, din punctul de vedere al procurorilor, a fost  îndeplinită condiţia prev. de art. 223 alin. (1) C.p.p, respectiv presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârşit infracţiunea pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală.

În ceea ce privește apărarea inculpatei în sensul lăsării în libertate pentru a-și putea dovedi nevinovăția, judecătorul a explicat că orice persoană se consideră nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. Prin urmare, judecătorul a precizat că inculpata urmează nu să-și dovedească nevinovăția ci, prin apărările sale, să răstoarne acuzațiile aduse prin probele administrate. Scopul luării unei măsuri preventive nu este acela de a stabili vinovăția (nevinovăția fiind prezumată până la pronunțarea unei hotărâri penale definitive) unui inculpat, ci acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului/inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii unei alte infracțiuni, a susținut judecătorul TMB. Recunoașterea prezumției de nevinovăție nu exclude însă luarea măsurilor preventive, ci garantează că acestea nu vor fi luate decât în cadrul și în condițiile riguros prevăzute de normele constituționale și de dispozițiile procedurii penale.  Judecătorul de la TMB a mai fost de părere că o altă măsură preventivă – controlul judiciar, cum s-a cerut de apărare sau arestul la domiciliu – nu ar fi fost proporțională, raportată atât la gravitatea faptei de săvârșirea căreia este acuzată inculpata, cât și la desfășurarea anchetei.  În consecință, judecătorul a pledat pentru măsura arestării preventive, având în vedere multitudinea actelor procesuale ce urmează a fi desfășurate, împiedicarea inculpatei de a influența în vreun mod negativ ancheta, prin posibila influențare a martorilor cât și împiedicarea inculpatei de a săvârși alte fapte, ținând cont de contractele ulterioare pe care unitatea de spital al cărei manager este inculpata le are cu societatea denunțătorului sau cu alți prestatori.

Pe de altă parte, în susținerea admiterii propunerii formulate, judecătorul a avut în vedere și gravitatea deosebită a faptei de săvârșirea căreia este acuzată inculpata, precum și a reacției publicului față de aceasta, o astfel de infracțiune de corupție – luarea de mită – putând determina tulburări sociale care pot justifica arestarea preventivă, cel puțin pentru o perioadă de timp.

Alte articole