În toamna anului trecut, Pop Șerban, în calitate de petent-condamnat, a depus la Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, o cerere de reabilitare judecătorească (în baza art.527 NCPP).
Cine este Șerban Pop
Fost vicepreședinte și apoi președinte al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF), Șerban Pop a fost trimis în judecată de către procurorii anticorupție în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea, un dosar de șantaj, el a fost acuzat de comiterea infracțiunii de folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Astfel, el i-a remis lui Alexandrescu George Sorin, director general al ANTENA TV GROUP S.A., un set cu documente provenind de la angajații Gărzii Financiare, în condițiile în care, în calitatea sa de președinte al ANAF, era obligat să asigure confidențialitatea informațiilor obținute, în virtutea funcției, de la angajați. În acest fel, Pop Șerban i-a asigurat lui Alexandrescu George Sorin un ascendent în discuțiile cu victimele sale și, totodată, un potențial subiect de presă, iar pentru sine a obținut promisiunea că va fi sprijinit pentru menținerea în funcția de președinte al ANAF. Pentru fapta sa, Șerban Pop a fost condamnat, prin decizia penală nr. 236 din 28.06.2017 luată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.
Într-un alt dosar, el a fost acuzat de DNA că în perioada 31 ianuarie – 23 decembrie 2008, ar fi pretins de la un om de afaceri suma de 5.000.000 euro din care ar fi primit în 4 tranșe, în conturile unor companii off shore pe care le controla prin interpuși, suma de 2.500.000 euro. Banii ar fi fost primiți de inculpat, în perioada 8 septembrie -23 decembrie 2008, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv aprobarea unei soluții fiscale individuale anticipate (act administrativ) legată de o tranzacție încheiată între compania omului de afaceri și o societate de stat și a urgentării restituirii, către firma omului de afaceri, a sumei de 228.259.140 lei cu titlu de TVA. După primirea sumei aferente rambursării, aproximativ jumătate din banii încasați de firma omului de afaceri ar fi fost transferați într-un cont deschis la o bancă din Ungaria, iar de aici către două firme offshore controlate de același om de afaceri. De acolo, 2.500.000 euro au fost transferați mai departe, în conturile unor firme offshore din Cipru controlate de inculpat, prin intermediar. Prin decizia penală nr. 359 din 5.12.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Pop Șerban ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, dar a decis să confiște suma de 2.500.000 euro, primită de către acesta cu titlu de mită. În fine, în cel de-al treilea dosar, Pop Șerban ar fi primit în 2014 de la inculpatul Simu Horia, om de afaceri, suma totală de aproximativ 230.000 euro (cash și sub forma a două contracte de consultanță judiciară), pentru a interveni la Alina Bica, șefa de atunci Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în scopul soluționării unui dosar penal care-l privea pe omul de afaceri, într-o manieră favorabilă acestuia din urmă, potrivit procurorilor anticorupție.
Dosar finalizat de ÎCCJ
Inițial, în acest dosar, prin decizia penală nr. 116 din 26.06.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât să-l condamne pe inculpatul Pop Șerban, fost șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), la o pedeapsă de 5 ani de închisoare și interzicerea, atât în timpul cât și pe o perioadă de 4 ani de la executarea pedepsei închisorii, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. El a stat atunci doar 6 luni în penitenciar, fiind eliberat în baza deciziilor Curţii Constituţionale privind nelegala compunere a completelor de judecată. Ulterior, în septembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti îl condamnă din nou pe Şerban Pop la închisoare, dar în aprilie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune rejudecarea de la zero a acestui dosar, instrumentat de procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției.
Așa că în noul ciclu procesual, în martie 2025, Curtea de Apel București a decis să-i achite, pe motiv că „fapta nu există”, pe fostul şef al ANAF, Şerban Pop şi pe omul de afaceri Horia Simu, în dosarul în care cei doi erau acuzați de intervenţii la fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, care a scăpat de pedeapsă în acest dosar încă din 2018. DNA a atacat sentința cu apel, așa că dosarul a ajuns în aprilie 2025 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 31 octombrie 2025, inculpatul Pop Şerban a obținut recuzarea judecătoarelor ce formau completul nr.10, respectiv Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Elena Cîrnaru, așa că dosarul a ajuns la completul nr.6, format din judecătorii Alexandru Mihai Mihalcea, Adriana Ispas, Adina Adriana Radu. În aprilie 2026, instanța de apel a menținut soluția de achitare, pe motiv că nu există probe care să ateste comiterea faptelor.
Suspendarea examinării cererii și reabilitarea
Anterior deciziei finale de achitare în dosarul DNA, la data de 20 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a suspendat examinarea cererii de reabilitare a fostului șef ANAF:
- Solutia pe scurt: În baza art.533 alin.2 din Codul de procedură penală, suspendă examinarea cererii de reabilitare formulată de petentul – condamnat Pop Șerban până la soluționarea definitivă a cauzei constituite ca urmare a trimiterii în judecată a petentului prin rechizitoriul din data de 24.09.2015 emis în dosarul de urmărire penală nr.95/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție (în prezent înregistrată sub nr. 793/1/2025 pe rolul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Secția Penală, în faza de judecată a apelului declarat împotriva Sentinței penale pronunțate de Curtea de Apel Bucureşti – Secția I penală în dosarul nr. 2263/1/2022). Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată prin punerea la dispoziţia petentului – condamnat şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 20.01.2026.
În motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a arătat că potrivit art.533 alin.2 din Codul de procedură penală, dacă înainte de soluționarea cererii de reabilitare față de condamnat a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru altă infracțiune, examinarea cererii se suspendă până la soluționarea definitivă a acelei cauze. Curtea constată că dispoziţiile art. 533 alin. 2 Cod procedură penală nu privesc doar reabilitarea judecătorească, ci şi reabilitarea de drept, câtă vreme legea nu face nicio distincție între felul reabilitării ce face obiectul investirii instanței penale. Asadar, în ceea ce privește situația juridică a petentului, Curtea reține că faţă de Pop Șerban a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune, înainte de soluţionarea prezentei cereri, aceasta fiind singura condiţie impusă de textul de lege anterior menţionat pentru a se dispune suspendarea soluţionării cererii de reabilitare. În concret, Curtea constată că față de condamnat a fost pusă în mișcare acțiunea penală în dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, în respectiva cauză fiind trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 24.09.2015, în prezent dosarul fiind pe rolul instanțelor judecătorești, înregistrat sub nr. 793/1/2025 pe rolul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Secția Penală, în faza de judecată a apelului declarat împotriva Sentinței penale pronunțate de Curtea de Apel Bucureşti – Secția I penală. Curtea a reiterat că prin suspendarea examinării prezentei cereri nu este înlăturat dreptul persoanei condamnate de a solicita și obține reabilitarea sau constatarea acesteia, producându-se doar o temporizare a soluționării cauzei până la soluționarea definitivă a cauzei pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, petentul putând beneficia ulterior de toate garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil. În consecință, instanța va verifica periodic soluționarea cauzei care a determinat suspendarea, iar la momentul constatării rămânerii definitive a hotărârii judecătorești va dispune, din oficiu, repunerea pe rol a cererii privitoare la reabilitarea fostului șef al ANAF. Acest lucru s-a și întâmplat imediat după soluționarea dosarului penal, în aprilie anul acesta. Așa că, la data de 7 mai 2026, Curtea de Apel București a decis reabilitarea fostului președinte ANAF, dar decizia nu este încă definitivă, putând fi contestată de către procurori:
- Solutia pe scurt: Sentinţa penală nr.80/F.În temeiul art. 528 Cod procedură penală raportat la raportat la art. 165 Cod penal, constată intervenită reabilitarea de drept a petentului POP ȘERBAN cu privire la condamnarea dispusă prin Sentinţa penală nr. 91/12.05.2016 a Curții de Apel Bucureşti – Secția a II-a Penală, definitivă prin Decizia penală nr. 236/A/28.06.2017 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Secția Penală. Dispune comunicarea, spre știință, a sentinței motivate către IGPR – Serviciul cazier judiciar, statistică și evidențe operative. În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului. Cu drept de contestație în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată prin punerea la dispoziţia petentului – condamnat şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 07.05.2026.
