În martie 2019, mai multe publicații românești anunțau inaugurarea Camerei de Comerţ Bilaterală România-Egipt (CCRE), ca urmare a semnării, în 25-26 februarie 2019, la Cairo, a Protocolului de Liber Schimb între România şi Egipt. Camera de Comerţ Bilaterală România-Egipt era considerată pentru țara noastră o poartă de deschidere către lumea arabă și Africa, dar și a Egiptului către Uniunea Europeană. Președintele CCRE, Abdelrazek Cornelia-Corina, a declarat atunci pentru Agerpres că noua instituție a apărut într-un context internaţional şi naţional prielnic, fapt care va conduce la impulsionarea schimburilor economice şi culturale. „Este încă o cărămidă pusă la clădirea zidului relaţiei celor două ţări. Relaţiile noastre au început cu mult timp în urmă, în istorie şi se tot îmbunătăţesc, devin tot mai apropiate, în special pe partea de comerţ”, menționa la rândul său Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed, ambasadorul Egiptului în România.
Surpriza
Din punct de vedere juridic, asociația “Camera de Comerţ Bilaterală România-Egipt” (CCRE) a fost înființată odată cu Încheierea din 23.01.2019 pronunțată de Judecătoria Cornetu, care i-a acordat astfel asociației personalitate juridică. Din punct de vedere al activității economice, în cei 4 ani de la înființare, CCRE a raportat venituri și cheltuieli doar în primul an de funcționare (2019), când a încasat 25.258 lei și a cheltuit 110.779 lei, rezultând un deficit/pierdere de 85.521 lei.
La 6 luni de la înființarea CCRE, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA), în prezent Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 30.07.2019, solicită instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună dizolvarea Camerei de Comerț Bilaterală România-Egipt. În motivare, reclamanta a arătat că pârâta nu deține avizul ministerului de resort, respectiv al MMACA, fapt ce ar atrage nulitate asociației CCRE. În drept, reclamanta a invocat prevederile Legii nr. 335/2007 și a art. 56 alin.1 lit. e) din OG nr. 26/2000. La data de 3.09.2019, pârâta CCRE a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precizând că a respectat toate prevederile legale la momentul solicitării acordării personalității juridice.
In 9 octombrie 2019, instanța a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată. Judecătorul a apreciat că, în cadrul unei acțiuni în care se solicită dizolvarea unei asociații, în temeiul art. 56 alin.1 lit. e) din OG nr. 26/2000 se va verifica respectarea art. 14, respectiv legalitatea desfășurării activității asociației, nu și a modului în care a fost înființată. Magistratul a explicat, potrivit rejust.ro, că necesitatea obținerii unor avize anterior înregistrării asociației nu mai reprezintă o condiție pentru dobândirea personalității juridice.
Instanța a mai menționat că art. 14 din OG 26/2000, ce stipulează că ”dacă asociaţia, prin natura scopului sau obiectivelor propuse, urmează să desfăşoare activităţi pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizaţii administrative prealabile, aceste activităţi nu vor putea fi iniţiate, sub sancţiunea dizolvării pe cale judecătorească, decât după obţinerea autorizaţiilor respective”, nu este relevant în speță, pentru că acesta nu prevede necesitatea obținerii unor avize anterior înregistrării asociației, ci anterior începerii desfășurării activităților pentru care sunt necesare autorizații, aspecte de fapt pe care reclamanta nu le-a probat, nefiind indicate activitățile desfășurate de către pârâtă pentru care ar fi fost necesar avizul ministerului de resort.
Ce a urmat
Prin decizia civilă din 15.10.2020 Tribunalul Ilfov – Secția Civilă a respins apelul formulat de apelantul Ministerul Pentru Mediul de Afaceri, Comerț Antreprenoriat (MMACA) împotriva soluției din data de 09.10.2019, pronunțată de Judecătoria Cornetu, ca neîntemeiat. Împotriva acestei decizii, la data de 22.12.2020, MMACA, devenit între timp Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA), a formulat recurs care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a Civilă la data de 15.01.2021.
Prin decizia civilă din 24.06.2021 – Curtea De Apel Bucureşti – Secţia a III-A Civilă a respins excepţia inadmisibilităţii recursului ca nefondată și a admis recursul, a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel, respectiv Tribunalului Ilfov.
În noiembrie anul trecut, Tribunalul Ilfov, rejudecând dosarul, pronunță următoarea soluție:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul, ca nefondat. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Ilfov. Pronunţată la data de 10.11.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Explicațiile instanței
Tribunalul Ilfov a explicat că dispozițiile art. 56 din OG 26/2000 enumeră situațiile în care se poate dispune dizolvarea persoanei juridice, respectiv:
- a) când scopul sau activitatea asociaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
- b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
- c) când asociaţia urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;
- d) când asociaţia a devenit insolvabilă;
- e) în cazul prevăzut la art. 14: -dacă asociaţia, prin natura scopului sau obiectivelor propuse, urmează să desfăşoare activităţi pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizaţii administrative prealabile, aceste activităţi nu vor putea fi iniţiate, sub sancţiunea dizolvării pe cale judecătorească, decât după obţinerea autorizaţiilor respective.
Or, în cauză, Tribunalul reține că nu este incidentă vreuna din ipotezele de la art. 56 din OG nr. 26/2000. De asemenea, motivul de la art. 14 din OG 26/2000 nu este dovedit, condiţia fiind solicitată nu pentru înfiinţarea valabilă, ci pentru desfăşurarea activităţii pentru care este necesară autorizarea, față de formularea expresă a disp. art. 14 din OG nr. 26/2000, în sensul că asociația ,,urmează să desfășoare activități’’ pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizații administrative prealabile.
Și împotriva acestei soluții, autoritățile au formulat recurs, care a ajuns din nou pe rolul Curții de Apel București. În urmă cu o săptămână, judecătorii au anunțat că vor pronunța o soluție în acest litigiu pe 7 iunie 2023.
foto: ccre.ro
