Cine au fost Chițac și Stănculescu
În 16 octombrie 2008, judecătorii instanţei supreme i-au condamnat pe foștii miniștri ai apărării și de interne, generalii Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac, la câte 15 ani de închisoare, în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, fiind găsiți vinovați de omor deosebit de grav. Mihai Chiţac a murit în noiembrie 2010, în locuinţa sa din Capitală, după mai multe săptămâni de spitalizare în urma unor boli cronice, iar Victor Atanasie Stănculescu, după ce a executat 5 ani din condamnare și a fost eliberat condiţionat în 2014, a murit în 2016, într-un azil de bătrâni din Ilfov. După condamnarea din 2008, de-a lungul timpului, Ministerul Apărării Naţionale i-a acţionat în instanţă pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi pe Mihai Chiţac, instituția urmărind să obțină de la cei doi foşti miniştri banii plătiţi drept despăgubiri victimelor din dosarul Revoluţiei de la Timişoara.
Acțiune în regres împotriva moștenitorilor
După decesul celor doi foști generali, MApN s-a îndreptat împotriva moștenitorilor. În iunie 2018, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a V-a Civilă, reclamantul Ministerul Apărării Naţionale, în contradictoriu cu pârâtele XXX (în calitate de moştenitoare a defunctului Chițac Mihai), YYY, (în calitate de fiică a defunctului Victor Athanasie Stănculescu și ZZZ, (în calitate de legatară a defunctului Victor Athanasie Stănculescu), a solicitat instanţei de judecată ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să stabilească în persoana pârâtelor YYY și ZZZ calitatea de moştenitor al defunctului Victor Athanasie Stănculescu şi cotele succesorale cuvenite acestor două pârâte, iar apoi să dispună obligarea celor trei pârâte la plata sumei de 266.351,60 lei şi a dobânzii legale, calculată până la data plăţii efective. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în fapt, în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, Ministerul Apărării Naţionale (în calitate de comitent) a fost obligat, în solidar cu Victor Athanasie Stănculescu şi pe Mihai Chiţac (prepuşi ai instituţiei militare), la plata de despăgubiri în cuantum de 266.351,60 lei, către creditorii xxxx ( persoane vătămate). Sumele au fost achitate de către M.Ap.N., care a fost obligat, în solidar cu prepuşii săi, la repararea prejudiciului produs părţilor vătămate din culpa acestora, fiind totodată îndreptăţit, în temeiul legii, de a recupera debitul achitat.
Vinovăţia prepuşilor Victor Athanasie Stănculescu şi pe Mihai Chiţac a fost definitiv şi irevocabil stabilită prin sentinţa pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul în care s-a reţinut calitatea de parte responsabilă civilmente a Ministerului Apărării Naţionale. Astfel, angajarea răspunderii autorilor pârâţilor a fost instituită în urma stabilirii vinovăţiei acestora, în timp ce răspunderea reclamantului Ministerul Apărării Naţionale a fost instituită în calitate de parte responsabilă civilmente, în temeiul art. 1000, alin. (3) din Codul civil din 1864. Dreptul de regres al comitentului împotriva prepuşilor acestuia este reglementat şi de Noul Cod Civil. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1.384, (1) „cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul.”
Soluția instanței de fond
În ianuarie 2020, instanța de fond a respins cererea MApN. Judecătorul a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive, invocată de pârâta YYY, fiica lui Victor Athanasie Stănculescu, cu argumentul că reclamantul nu a făcut dovada că pârâta a acceptat tacit sau expres moștenirea, ci, din contră, aceasta a susținut că dorește să renunțe la moștenirea rămasă de pe urma defunctului său tată.
În ceea ce o privește pe pârâta ZZZ, instanța a constatat că aceasta are doar calitatea de legatar cu titlu particular al defunctului Victor Athanasie Stănculescu, calitate ce a fost desemnată prin testamentul, în formă autentică, depus la notariat. Ori un legatar cu titlu particular nu moștenește întreaga masă succesorală rămasă de pe urma defunctului, în speță datoriile acestuia, ci doar bunurile indicate in legat, în cazul de față în testament.
În ceea ce o privește pe pârâta XXX, conform certificatului de moştenitor, aceasta este moștenitoarea legală a defunctului Chițac Mihai, însă nu poate fi obligată singură la plata întregii sume de 266.351,60 lei, reprezentând despăgubiri achitate de reclamant creditorilor și dobândă legală. Aceasta ar echivala cu faptul că numai Chițac Mihai a fost vinovat pentru săvârșirea faptelor cauzatoare de prejudicii. Ori, prin sentința penală invocată, s-a constatat că și Victor Athanasie Stănculescu a avut partea sa de vină. Pentru aceste motive, instanța a decis să respingă cererea formulată de reclamant împotriva pârâtei XXX ca neîntemeiată.
Răsturnare de situație
Nemulțumită de soluție, reclamanta MApN a formulat apel, care s-a judecat la Curtea de Apel București. La începutul acestei luni, judecătorii au admis apelul:
- au constatat calitatea de unic moştenitor a pârâtei YYY, în urma defunctului, Stănculescu Victor Atanasie, pe care au obligat-o la plata către reclamant a sumei de 133.175,8 lei şi a dobânzii legale calculate de la data formulării cererii de chemare în judecată până la stingerea integrală a acestui debit principal;
- au obligat pe pârâta XXX, moștenitoarea lui Mihai Chițac, la plata către reclamant a sumei de 133.175,8 lei şi a dobânzii legale calculate de la data formulării cererii de chemare în judecată până la stingerea integrală a acestui debit principal;
- a menținut dispoziţia primei instanţe de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulată împotriva pârâtei ZZZ.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, care se depune la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare.
