Cine este Eugen Tomac
Eugen Tomac este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, cu o experiență politică națională și europeană de peste 20 de ani. În prezent, este deputat în Parlamentul European și președinte al Partidului Mișcarea Populară. De-a lungul carierei sale, a susținut în mod consecvent proiecte dedicate apărării drepturilor românilor din Diaspora și din comunitățile istorice. Este implicat activ în inițiative privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum și în proiecte destinate promovării identității culturale românești în regiune. Din iulie 2019, Eugen Tomac este membru al Parlamentului European, aflat la al doilea mandat. În Legislativul de la Bruxelles, este membru în Comisia pentru Cultură și Educație, Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia specială pentru Scutul democrației europene, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, precum și în Adunarea Parlamentară Euronest. În perioada 2012-2019, a fost deputat în Parlamentul României, la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 obținând 78,6% din voturile românilor de peste hotare și fiind apoi numit președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților. Între 2009 și 2012, Eugen Tomac a condus Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în coordonarea primului-ministru, iar ulterior, consilier de stat în cadrul Cancelariei Președintelui României. Totodată, în 2006-2007 a fost expert pentru relațiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale. În perioada 2004–2006 a fost redactor la revista Magazin Istoric. La data de 6 octombrie 2025, Eugen Tomac a fost numit Consilier onorific al Președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni.
Ce a constatat Curtea de Conturi
La data de 15 noiembrie 2023, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), în calitate de reclamant, l-a chemat în judecată pe pârâtul Tomac Eugen, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1.579.008,18 lei, împreună cu penalităţile şi dobânzile aferente calculate conform legii. În motivarea în fapt, reclamanta a arătat că prin Decizia 12 din 01.06.2012, Curtea de Conturi a României, în urma unei acţiuni de audit extern efectuate la fostul Departament pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2010-2011, a stabilit mai multe măsuri, după cum urmează:
- Punctul 15 – măsura I.6 prevede calcularea, evidenţierea şi virarea la bugetul statului a sumelor datorate ca plăţi nelegale în anul 2011 a unui avans, reprezentând contravaloarea proiectului privind ,,Realizarea a două busturi ale Mareşalului Alexandru Averescu”.
- Punctul 8 – măsura II.1 prevede stabilirea întinderii prejudiciului cauzat în perioada 2010-2011, de angajarea şi plata nelegală a unor cheltuieli cu premii acordate unor membri ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor României estimata la valoarea de 448.200 lei, precum şi recuperarea prejudiciului şi virarea la bugetul de stat.
- Punctul 11 – măsura ll.4 prevede stabilirea întinderii prejudiciului cauzat în anul 2011 prin angajarea şi plata nelegată a unor cheltuieli în sumă de 792.000 lei finanţare nerambursabilă, precum şi recuperarea prejudiciului şi virarea la bugetul de stat.
- Punctul 14 – măsura ll.7 prevede stabilirea întinderii prejudiciului cauzat de lichidarea, ordonanţarea şi plata nelegală a unor cheltuieli în valoare de 119.636 lei, în cadrul proiectului derulat în anul 2011 ” Manuale de religie pentru copiii români din comunităţile bisericeşti din diaspora”, precum şi recuperarea prejudiciului şi virarea la bugetul de stat.
- Punctul15 – măsura II.8 prevede stabilirea întinderii prejudiciului cauzat de lichidarea, ordonanţarea şi plata nelegală a unor cheltuieli în valoare de 139.688,2 lei, în cadrul proiectului derulat în anul 2011 în cadrul proiectului ” Cărţi de formare şi educaţie religioasă pentru copii români din comunităţile bisericeşti din diaspora „, precum şi recuperarea prejudiciului şi virarea la bugetul de stat.
- Punctul 17 – măsura II.10 prevede stabilirea întinderii prejudiciului cauzat în anul 2011 prin angajarea şi plata nelegală a unor cheltuieli în valoare totală de 19.646 Iei reprezentând contravaloarea a 500 de exemplare de cărţi editate în limba rusă, precum şi recuperarea prejudiciului şi virarea la bugetul de stat.
Urmarea
Aceste măsuri au fost contestate în instanţă şi au făcut obiectul unui dosar la Curtea de Apel București, soluţionat definitiv prin Decizia din 19.10.2018 pronunţată de ICCJ şi totodată menţinute ca legale şi prin sentinţa civilă din 13.11.2020 pronunţată în dosarul Curții de Apel București, soluţionat definitiv prin nerecurare. În vederea ducerii la îndeplinire a măsurii Curţii de Conturi, prin Ordinul secretarului de stat nr.100/18.03.2022, la nivelul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni s-a înfiinţat o comisie cu atribuţii în vederea stabilirii prejudiciilor estimate de Curtea de Conturi prin Deciziile nr.12/2012, nr.25/2012, nr.36/2014, nr.1/2016 şi 2/2019, identificării persoanelor responsabile de producerea acestora şi identificarea modalităţilor de recuperare a acestora. În urma analizării documentelor care fac obiectul măsurilor 1.6, II.1,4,7,8,10 din Decizia Curţii de Conturi nr.12/2012 şi raportul de follow-up întocmit de Curtea de Conturi înregistrat sub nr. 141922/11.10.2019, comisia a stabilit întinderea prejudiciului la suma totală de 1.579.008,18 lei, la care se vor adaugă penalităţi şi dobânzi calculate conform legii, responsabil de producerea acestuia fiind Eugen Tomac, cel care avea la acel moment calitatea de ordonator terţiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Prin cererea modificatoare depusă în data de 05.06.2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului şi la plata sumei de 129.490,91 lei, la care se adaugă penalităţile şi dobânzile aferente.
Prin întâmpinarea depusă în data de 07.06.2024, pârâtul a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, precum şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Ce au decis judecătorii
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că faptele ilicite imputate pârâtului ar fi fost săvârşite în perioada 2010 – 2011, fiind astfel aplicabile dispoziţiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, care, la art. 8 prevedea că prescripţia dreptului la acţiune, în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât şi pe cel care răspunde de ea. Aşadar, prin raportare la dispoziţiile Deciziei RIL nr. 19/2019, faţă de data săvârşirii presupuselor fapte ilicite (perioada 2010 – 2011), precum şi la data transmiterii prin poştă a cererii de chemare în judecată (13.11.2023), Tribunalul constată că cererea a fost transmisă cu nerespectarea termenului general de prescripţie a dreptului material la acţiune, de 3 ani de la data săvârşirii faptelor. Împrejurarea că, ulterior datei săvârşirii faptelor, reclamanta a întreprins demersuri pentru stabilirea întinderii exacte a prejudiciului, nu este de natură a modifica data de la care începe să curgă termenul de prescripție. Din dispoziţiile art. 8 ale Decretului 167/1958 rezultă că în determinarea momentului de debut al termenului de prescripţie prezintă interes data când sunt identificate în mod plauzibil două din elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale (autorul faptei ilicite şi paguba), fiind astfel configurate elementele de fond ale unei acţiuni civile, respectiv părţile, obiectul şi cauza acesteia, întinderea exactă a prejudiciului fiind o chestiune ce urmează a se stabili, pe bază de probe, în faza judecăţii.
Tribunalul constată că Decizia din 01.06.2012 a Curţii de Conturi a fost contestată, fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București. Prima soluție pronunțată a fost desființată și cauza trimisă spre rejudecare. Prin Decizia din data de 19.10.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat în mod definitiv și irevocabil cererea în sensul că acțiunea a fost admisă în parte și anulată în parte decizia nr. 12/01.06.2012, reclamantul întemeiându-şi cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile menţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aşadar, momentul rămânerii definitive și irevocabile a soluției în dosarul menționat este totuşi determinant pentru analiza datei când a început să curgă termenul de prescripție de 3 ani. Reclamantul a ales să conteste decizia emisă de Curtea de Conturi care a constatat anumite deficiențe, astfel încât, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, momentul când a cunoscut exact sau trebuia să cunoască paguba și pe cel care răspunde de ea nu poate fi decât data de 19.10.2018, când s-a pronunțat decizia ICCJ. În speţă, cererea de chemare în judecată a fost transmisă prin poştă la data de 13.11.2023, după expirarea termenului de prescripţie de 3 ani, care s-ar fi împlinit în data de 19.12.2021 (cu luarea în calcul a suspendării curgerii termenului de prescripţie pe o perioada de 2 luni, în timpul epidemiei de Coronavirus). Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, la data de 21 februarie 2025, Tribunalul București a hotărât să admită excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârât prin întâmpinare, şi să respingă cererea, ca prescrisă.
Reclamantul Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a formulat în zadar apel. La data de 19 mai 2026, chiar la primul termen de judecată, Curtea de Apel București a pronunțat soluția în litigiu, care nu este încă definitivă și mai poate fi atacată cu recurs la instanța supremă:
- Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Cu drept de recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 19.05.2026.
foto: presidency.ro
