Complicități mârșave (1): cum a încheiat Primăria lui Firea un acord de plată de peste 22 milioane de euro cu fiul lui Vasile Creștin, judecat pentru fraudarea unor bănci cu 85 milioane de euro
- Dragoș Bone
- februarie 27, 2020
Informația pe scurt:
- PMB a încheiat un acord cu afaceristul Vasile Teodor Creștin pentru plata eșalonată a sumei de 22,7 milioane de euro, fiindcă nu a putut restitui în natură un teren de 17.400 de mp în zona Aviației
- Decizia legată de acest acord a fost luată de o comisie de la nivelul PMB, constituită fără cunoștința și implicarea Consiliului General al Primăriei Capitalei, cu toate că suma de plată vizată era foarte mare, de aproape 23 milioane de euro.
- Sentința civilă nr.4237, emisă de Judecătoria Sectorului 1 și în baza căreia se face plata, nu era însă în favoarea persoanei fizice Vasile Creștin, ci a cinci persoane fizice: Coman Zărescu Camelia, Săvulescu Emil Dragoş, Poenaru Liviu Traian, Constantinescu Gheorghe şi Constantinescu Petronela.
- Sentința civilă nr.4237 în procesul dintre PMB și cele cinci persoane fizice a fost atacată cu recurs pe 2 august 2019, recurs care se judecă încă la Tribunalul București ( are un nou termen pe 23 martie 2020).
- Din recursul aflat în judecată la Tribunalul București s-au retras Coman Zărescu Camelia, Poenaru Liviu Traian, Constantinescu Gheorghe şi Constantinescu Petronela și a rămas Săvulescu Emil Dragoș; apar însă două persoane noi, omul de afaceri Vasile Teodor Creștin și avocatul Cojocaru Silviu Andrei
- Săvulescu Emil Dragoș este un om de afaceri condamnat definitiv în februarie 2019 la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța, fugit din țară și care s-a predat luna trecută autorităților italiene; el, împreună cu Cristian Borcea și Georgică Giurgiucanu, au prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu circa 28 milioane de euro
- Vasile Teodor Creștin este fiul omului de afaceri Vasile Creștin, trimis în judecată în „Dosarul Bancherilor” pentru orchestrarea, alături de peste 50 de persoane, a unei fraude bancare de aproape 85 milioane de euro.
- Primăria Capitalei a refuzat să ne pună la dispoziție acordul de plată a sumei de 23 milioane de euro, convenit între PMB și Vasile Teodor Creștin.
- Acordul de plată a fost încheiat imediat după sentința civilă 4237 ( dată pe 21 iunie 2019), iar primele două plăți – în sumă de un milion și respectiv două milioane de euro – au fost deja efectuate în luna decembrie 2019 și respectiv ianuarie 2020.
În urmă cu două săptămâni, Hotnews a publicat informația, potrivit căreia Primăria Capitalei a fost obligată de Judecătoria Sectorului 1 să-l despăgubească pe Vasile Teodor Creștin cu suma de 106.950.452 lei, echivalentul a 22.755.415 de euro, pentru că nu i-a dat terenul de 17.416,48 mp situat în intravilanul Municipiului București. Suprafața este situată în vecinătatea căii ferate București-Constanța, între străzile Gheorghe Buciumat și Gheorghe Pripu.
Sentința civilă nr 4237 din Dosarul nr. 22225/299/2018 a fost dată pe 21.06.2019, și ar fi fost executorie , în baza art 574^1 din Codul de procedură civilă.
Terenul pentru care PMB se obligă să plătească 23 milioane de euro, în suprafață de 17.416,48 mp, este situat în intravilanul Municipiului București, în cartierul Aviației (una dintre zonele imobiliare scumpe ale Capitalei), între străzile Gheorghe Buciumat și Gheorghe Pripu.
Terenul, situat în proximitatea căii ferate Bucureşti-Constanţa, este însă traversat de apeductul ST Rosu-DSP Nord. Dacă prezența apeductului în zonă și situarea lui în apropierea liniei de cale ferată au avut consecințe sau nu asupra valorii terenului veți afla din partea a doua a investigației JustNews.
Ce prevede acordul de plată
Conform sentinței civile nr. 4237, întrucît terenul era imposibil de predat în natură de către Municipiul București pentru că era traversat de un apeduct vital pentru sistemul de canalizare al Capitalei și pentru stingerea titlului executoriu, o comisie constituită la nivelul PMB a încheiat un acord cu reprezentanții persoanei îndreptățite, care prevede stingerea pe cale amiabilă a litigiului. În acest context, cele două părți convin asupra plății sumei de 106.950.452 lei, echivalent în euro 22.755.415, și eșalonarea obligației de plată stabilite în sarcina Municipiului București, până cel târziu în luna iunie 2021. Potrivit unor surse din Primăria Capitalei, acest acord de plată a fost încheiat fără cunoștința și implicarea Consiliului General al PMB, cu toate că suma de plată vizată era foarte mare, de aproape 23 milioane de euro.
Primele două plăți au fost deja efectuate, în 2019 fiind plătită prima tranșă în valoare de aproximativ 1.014.900 euro, iar în ianuarie 2020 a fost plătită o a două tranșă, în valoare de aproximativ 2.029.787 euro. Conform acordului, PMB va mai plăti în anul 2020 alte 11 tranșe în valoare de aproximativ 1.014.900 euro fiecare din suma datorată. În anul 2021, PMB va plăti alte 6 tranșe în cuantum de aproximativ 1.424.500 euro fiecare”, mai preciza pentru Hotnews Primăria Capitalei.
Ce prevede sentința
|
Şedinţe
|
Așa cum se poate vedea mai sus, sentința a fost dată pe data de 21.06.2019 în favoarea persoanelor fizice Coman Zărescu Camelia, Săvulescu Emil Dragoş, Poenaru Liviu Traian, Constantinescu Gheorghe şi Constantinescu Petronela. În aceeași sentință, care poate fi vizualizată la http://portal.just.ro/299/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000757105&id_inst=299
se precizează că PMB a declarat recurs pe data de 2.08.2019
|
Recursul declarat de PMB apare pe site-ul Tribunalului București; dosarul a fost înregistrat pe 2.09.2019, primul termen a fost pe 23.09.2019, iar pe 23.03.2020 este programat un nou termen, în condițiile în care judecarea cauzei a fost amânată prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, nr. 2 din data de 21.01.2020, care prevedea, în contextul nemulțumirilor legate de desființarea pensiilor de serviciu, că vor fi soluţionate doar dosarele urgente ( vezi http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=29900000000757105&id_inst=3 )
|
Părţi
|
Ședințe:
|
JustNews a solicitat PMB să răspundă la următoarele nelămuriri:
- De ce PMB nu acceptă să facă public respectivul acord, încheiat cu persoana fizică Vasile Teodor Creștin, în condițiile în care în joc este suma de 22,7 milioane de euro?
- De ce nu a fost încheiat un acord și cu persoana fizică Săvulescu Emil Dragoș, întrucît și el figurează alături de Creștin Vasile Teodor pe lista persoanelor ce se judecă la Tribunalul București cu PMB în această speță?
- De ce Primarul general Gabriela Firea nu a dat dovadă de transparență și nu a supus acest acord aprobării Consiliului General al PMB, ținând cont de suma uriașă de plată?
- Cine a făcut parte din comisia PMB ce a convenit respectivul acord de plată?
Și mai rămâne o întrebare retorică: dacă ar fi fost în joc o sumă de 100 de ori mai mare, adică două miliarde de euro, Primarul General, doamna Gabriela Firea, proceda la fel? Decidea singură asupra acordului de plată sau supunea această înțelegere votului Consiliului General?
- Deocamdată, PMB nu a oferit niciun răspuns. Poate instituții ale statului, precum DNA, DIICOT, Curtea de Conturi, Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate – ANABI, etc, – vor avea mai mult succes, dacă vor fi interesate de acest subiect.
Rămîn însă în continuare câteva mari semne de întrebare:
- PMB nu a încheiat acordul de plată cu cele 5 persoane beneficiare ale sentinței prin care acestea primeau aproape 23 milioane de euro, ci cu o altă persoană, respectiv Vasile Teodor Creștin. De ce?
- De ce au fost cei 5 atât de dezinteresați încât și-au cedat probabil drepturile și au renunțat la partea care le revenea din cele 23 milioane de euro ( potrivit sentinței executorii de la JS1) pentru a primi o sumă, evident mai mică, din partea lui Vasile Teodor Creștin, persoana ce apare în răspunsul către Hotnews al PMB drept beneficiarul acordului de plată?
- Ce rol a jucat Săvulescu Emil Dragoș în această afacere? Apare ca fiind beneficiar al unei felii din cele 23 milioane de euro decise de JS 1, numele lui nu este menționat în acordul de plată, dar apare ca intimat creditor in procesul ce continuă de la Tribunalul București.
L-am contactat și pe avocatul Cojocaru Silviu Andrei, ce figurează ca fiduciar ( intimat creditor), alături de Creștin Vasile și Săvulescu Emil Dragoș, în recursul declarat la Tribunalul București de către PMB.
Justnews nu a primit nici un răspuns, cu toate că i-a transmis rugămintea de a răspunde la întrebări și nelămuriri, în contextul implicării sale în această afacere.
Iată întrebările pe care JustNews vroia să i le adreseze:
1.Pe ințelesul opiniei publice, ce rol aveți ca fiduciar ( intimat creditor) în acest recurs ce se judecă la Tribunalul București?
2.Cînd ați decis să vă implicați în acest proces?
3.D-voastră ați încasat vreun euro până în prezent din suma de 3 milioane de euro, primită de domnul Vasile Teodor Creștin de la Primăria Capitalei, în baza acordului semnat cu această instituție? Da sau nu? Dacă da, puteți să ne spuneți suma?
4.Nu vă deranjează asocierea numelui d-voastră, un prestigios avocat, cu domnul Săvulescu Emil Dragoș – un infractor care s-a sustras executării pedepsei și care a produs un uriaș prejudiciu, împreună cu domnii Borcea și Giurgiucanu, de circa 28 milioane de euro, așa cum au stabilit judecătorii în procesul plajelor din Constanța?
Cine a câștigat procesul la Judecătoria Sectorului 1
Sentința Judecătoriei Sectorului 1 a fost dată pe data de 21.06.2019 în favoarea persoanelor fizice Coman Zărescu Camelia, Săvulescu Emil Dragoş, Poenaru Liviu Traian, Constantinescu Gheorghe şi Constantinescu Petronela. Prin urmare, printre beneficiarii sumei de 23 milioane de euro, conform sentinței judecătoriei, se regăsește și persoana fizică Săvulescu Emil Dragoș.
Cine este Săvulescu Emil Dragoş
Săvulescu Emil Dragoş este omul de afaceri condamnat definitiv în februarie 2019 la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța, fugit din țară și care s-a predat luna trecută autorităților italiene; el, împreună cu Cristian Borcea și Georgică Giurgiucanu, au prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu circa 28 de milioane de euro. Pe larg https://www.g4media.ro/surse-dragos-savulescu-s-a-predat-in-italia-afaceristul-fugar-fusese-condamnat-la-5-ani-de-inchisoare-in-dosarul-retrocedarilor-ilegale-din-constanta.html
Prin urmare, în februarie 2019, Săvulescu Emil Dragoș este condamnat definitiv la 5 ani de închisoare, pentru un prejudiciu de 28 milioane de euro, făcut împreună cu Cristian Borcea și Georgică Giurgiucanu, iar în iunie 2019, el cîștigă, împreună cu alte 4 persoane, suma de 23 milioane de euro de la PMB, în urma sentinței civile nr.4237 emise de Judecătoria sectorului 1. El figurează încă în baza de date a Poliției Române la persoane urmărite https://www.politiaromana.ro/ro/persoane-urmarite/savulescu-emil-dragos
Posibila stratagemă a lui Săvulescu
Noi credem că Săvulescu Emil Dragoș a recurs la o stratagemă. Întrucât în România a fost creată încă din 2015 o instituție menită să recupereze activele provenite din infracțiuni – respectiv Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate ( https://anabi.just.ro) lui îi era teamă ca banii care i-ar fi revenit din acordul încheiat cu PMB să nu fie indisponibilizați de către respectiva instituție în contul prejudiciului creat în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanța.
În aceste condiții, cel mai probabil el a reușit să îi convingă pe ceilalți 4 beneficiari ai sentinței civile 4237 să-și cedeze drepturile. Și așa apare în joc domnul Vasile Teodor Creștin, cel care de altfel este menționat ca fiind beneficiarul sumei de 23 milioane de euro, stipulate în acordul convenit cu PMB.
Cine este Vasile Creștin
Vasile Tedor Creștin este fiul lui Vasile Creștin, un om de afaceri trimis în judecată de către DIICOT în celebrul „Dosar al Bancherilor”, pentru orchestrarea, alături de alte 55 de persoane, între care și fratele său Ioan Creștin, a unei fraude bancare de aproximativ 85 milioane de Euro. Procesul se judecă încă la Curtea de Apel București încă din 2013 și are un nou termen pe 28 februarie anul acesta. Vasile Creștin este trimis în judecată pentru iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). http://portal.just.ro/2/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=200000000308512&id_inst=2
Ce spun procurorii că a făcut Vasile Creștin
Fraţii Vasile şi Ioan Creştin, alături de omul de afaceri Marius Locic şi mai mulţi directori și angajați din sucursale bancare, îndeosebi BRD – Grup Unirea şi BRD – Grup Dorobanţi, au fost implicați într-o activitate infracţională uriașă ce a dus la fraudarea a circa 85 milioane de euro. Într-o motivare a arestării preventive a lui Vasile Creștin, emisă de Curtea de Apel București în martie 2013, se evidenția amploarea activității infracționale a acestuia, poziția de lider al grupării și contribuția determinantă la producerea prejudiciului ( https://www.mediafax.ro/social/dosarul-fraudelor-bancare-vasile-crestin-si-alte-cinci-persoane-raman-in-arest-10664989 )
Urmele prejudiciului din Dosarul bancherilor se regăsesc și în prezent: în urmă cu un an, BRD a vândut cu 2 milioane de euro un imobil din Piata Dorobanți. Imobilul a fost evaluat in urmă cu 10 ani la 7 milioane de euro. Pe această bază a fost acordat un credit de 6,4 milioane de euro . Beneficiarul creditului a fost Vasile Creștin (vezi https://www.bancherul.ro/stire.php?id_stire=18867&titlu=brd-a-vandut-cu-2-milioane-de-euro-un-imobil-din-piata-dorobanti-evaluat-in-urma-cu-10-ani-la-7-milioane-de-euro,-printr_o-frauda-bancara )
- În partea a doua a investigației noastre veți afla istoricul terenului din Aviației, cine a judecat dosarul și cum a motivat sentința, cine a făcut evaluarea terenului, dacă s-a ținut sau nu cont de limitările la care este supus terenul în condițiile în care este situat în apropierea căii ferate și este traversat longitudinal de apeductul ST Rosu-DSP Nord, și multe, multe alte informații despre *Complicitățile mârșave* de care a dat dovadă Primăria Capitalei, încheind, într-o totală lipsă de transparență, acorduri de plată cu oameni acuzați de fraude de zeci de milioane de euro.



