Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la sfârșitul lunii trecute, să admită recursul declarat de reclamanţii Cuc Raluca Beatrix, Vidican Denisa, Roman Florica şi Galea Ovidiu Daniel împotriva deciziei nr. 108 din 23 iunie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, Secţia I civilă, să caseze decizia atacată şi să trimită cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel. Soluția instanței supreme a fost definitivă.
50.000 euro pentru fiecare reclamant
În iunie 2020, cei 4 reclamanți – judecători ai Curții de Apel Oradea – au chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 euro pentru fiecare reclamant, cu titlu de daune morale. În motivarea cererii, cei 4 reclamanți au arătat că, judecători fiind, între anii 2013-2018 au fost suspecți într-un dosar DNA, inculpați, trimiși în judecată, suspendați din funcție 600 de zile, apoi din nou cercetați de procurorii anti-corupție. Într-un final dosarul a fost clasat pentru toți cei 4 reclamanți în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) CPP, adică faptele ce le-au fost imputate nu au existat. Ei au arătat că, în condițiile în care pe parcursul procesului penal au achitat onorarii de avocați și alte cheltuieli ocazionate de proces, prejudiciile materiale le apreciază ca nesemnificative raportat la vătămarea vieții private, a reputației și prestigiului lor profesional.
Statul răspunde pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare
În noiembrie 2020, instanța de fond – Tribunalul Arad – a respins acțiunea exercitată de cei 4 magistrați ca neîntemeiată. Instanța a apreciat că pârâtul Statul Român nu poate fi reținut în calitate de comitent al reclamanților, întrucât, pentru ca dispozițiile art. 1373 Cod civil să își găsească aplicarea în cauză, este necesar ca pârâtul să aibă calitatea de comitent al procurorilor de caz, iar între pârât și aceștia nu există un raport de prepușenie, pârâtul nefiind ținut să răspundă pentru modul de exercitare a atribuțiilor profesionale de către procurori în baza principiilor răspunderii civile delictuale, ci doar în cazurile expres prevăzute de lege. Judecătorii au apreciat că singurul caz în care se prevede expres răspunderea directă a statului este cel reglementat în art. 52 alin.3 din Constituție potrivit căruia „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”, și aceasta stabilită numai în condițiile legii însă în speța de față nu ar fi existat o astfel de situație pentru a deveni aplicabile normele de excepție reglementate de legea fundamentală.
Motivele de apel, astfel cum au fost formulate, nu au fost întemeiate
În iunie anul trecut, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul formulat de apelanții reclamanți Roman Florica, Cuc Raluca Beatrix, Vidican Denisa și Galea Ovidiu Daniel în contradictoriu cu intimatul pârât Statul Român, apreciind că motivele de apel, astfel cum au fost formulate, nu au fost întemeiate. Judecătorii au apreciat că, contrar susținerilor apelanților, tribunalul a soluționat cauza prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în speță, concluzionând că pentru situația de fapt invocată de reclamanți nu sunt incidente dispozițiile dreptului comun al răspunderii civile delictuale, respectiv cele ale răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, invocată de apelanții reclamanți care ar presupune, ab initio, tocmai stabilirea săvârșirii unei fapte ilicite de către magistrați, ci sunt aplicabile dispozițiile legii speciale edictate tocmai în scopul stabilirii răspunderii statului în aceste situații particulare. Așadar, tribunalul nu a încălcat dispozițiile art.5 NCPC și nici ale art.10 Cod civil. De asemenea, contrar susținerilor apelanților, în mod corect tribunalul a analizat dispozițiile legale care reglementează stabilirea răspunderii Statului pentru erorile judiciare, în cauzele penale sau nonpenale, tocmai pentru a argumenta faptul că legiuitorul a avut în vedere stabilirea unor reguli concrete, imperative și derogatorii de la dreptul comun în baza cărora să poată fi atrasă răspunderea statului pentru faptele imputate magistraților.
Despre cazul magistraților orădeni Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc și Ovidiu Galea, de la Curtea de Apel Oradea, anchetați de DNA puteți citi mai multe aici.
