UBER este compania americană care a dezvoltat, începând cu 2010, o aplicație pentru tablete și smartphone-uri care le permite clienților să comande mașini cu șofer în regim de taxi. Aplicația permite pasagerilor să se conecteze direct prin GPS-ul telefonului mobil cu cea mai apropiată mașină cu șofer înregistrată în baza de date a Uber. Contractarea serviciului și plata se desfășoară exclusiv prin intermediul UBER și nu personal cu șoferul. În decembrie 2024, compania era prezentă în peste 10.000 de orașe din 69 de țări. Potrivit Profit.ro, în România, UBER este disponibil în 35 de orașe: București, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Oradea, Craiova, Ploiești, Pitești, Galați, Brăila, Sibiu, Buzău, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Alba Iulia, Arad, Târgu Mureș, Baia Mare, Târgoviște, Suceava, Satu Mare, Botoșani, Tulcea, Focșani, Bistrița, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Reșița, Slobozia, Slatina, Zalău, Hunedoara și Deva. UCMR-ADA (Asociația pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor) este organismul din România care reprezintă și gestionează drepturile de autor ale compozitorilor, fiind implicată în colectarea și distribuirea remunerațiilor către artiști pentru utilizarea publică a operelor muzicale. Prin Decizia ORDA nr. 12/20.10.1996, UCMR-ADA a fost desemnată ca organism unic de colectare a drepurilor compozitorilor, potrivit prevederilor HG 769/1999 și Deciziei ORDA nr. 3/1997.
Prin cererea de chemare în judecată depusă la Tribunalul București, reclamanta UCMR-ADA, în contradictoriu cu pârâtele UBER BV- FILIALA BUCURESTI SRL (FOSTĂ UBER SYSTEMS ROMANIA SRL) și UBER BV, a solicitat instanței obligarea pârâtelor:
- În principal: la plata sumei de 150 lei plus TVA pentru fiecare lună și pentru fiecare mijloc auto cu care, în intervalul septembrie 2015 – noiembrie 2018, s-au desfășurat în România activități de transport persoane prin intermediul serviciilor pârâtei, suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor patrimoniale de autor ca urmare a comunicării publice a operelor muzicale în aceste mijloace de transport persoane, comunicare publică realizată fără că pârâtă să fi încheiat în prealabil autorizaţie licenţa neexclusivă cu UCMR-ADA;
- În subsidiarul capătului 1 al cererii de chemare în judecată:
- a) la plata sumei de 50 lei plus TVA pentru fiecare lună și pentru fiecare mijloc auto cu care, în intervalul septembrie 2015 – noiembrie 2018, s-au desfășurat activități de transport persoane prin furnizarea de servicii pârâtelor, sumă datorată cu titlul de drept a operelor muzicale pentru comunicarea în public;
- b) la plata penalităților de 0.5%/zi de întâmpinare funcțională cu fiecare scadență lunară în parte și până la dată plății efective a remunerațiilor restante datorate de părăsire.
- Prin notele scrise depuse la termenul de judecată din data de 23.01.2025, reclamanta a indicat că valoarea prejudiciului calculat pe baza situației cu mijloace de transport comunicată de pârâtă este:
- 7.371.000 lei plus TVA este valoarea prejudiciului egal cu triplul remunerațiilor;
- în subsidiar, 2.457.000 lei plus TVA, la care se adaugă dobândă legală, este valoarea prejudiciului în cazul în care utilizarea operelor muzicale ar fi fost o licită, autorizată în prealabil de UCMR-ADA.
Pârâta UBER B.V. a depus întâmpinare la cererea formulată de UCMR-ADA, prin care a solicitat instanței să se dispună, pe fond, respingerea cererii ca neîntemeiată și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. La data de 6 martie 2025, instanța de fond a respins pretențiile reclamantei:
- Solutia pe scurt: Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de către pârâta Uber B.V., ca neîntemeiată. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată. Obligă reclamanta la plata către pârâte cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de 10000 euro (contravaloarea în lei la cursul BNR din data plăţii) reprezentând onorariu avocat redus. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi 06.03.2025.
În motivarea consemnată de rejust.ro, Tribunalul București a arătat că, în urma probatoriului administrat în cauză, nu sunt îndeplinite în cazul pârâtelor condiţiile cumulative ale răspunderii civile delictuale conform normelor generale cuprinse în Codul civil şi normelor speciale prevăzute de Legea nr. 8/1996, nefiind îndeplinită, cu titlu prioritar, condiţia existenţei unei fapte ilicite a pârâtelor şi nici răspunderea solidară a acestora cu autorul faptei ilicite conform art. 1369 C.civil, pentru considerentele expuse în continuare. Astfel, contrar susţinerilor reclamantei, se reţine că pârâtele desfăşoară o activitate conexă domeniul transportului de persoane, iar nu o activitate de transport propriu-zisă. Punerea la dispoziţia publicului de către pârâte a unei aplicaţii digitale, prin intermediul căreia se realizează servicii de transport persoane, nu echivalează cu efectuarea de către pârâte a transportului de persoane, aspect care rezultă inclusiv din reglementarea actuală stabilită prin O.U.G. nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto. Situaţia faptică aplicabilă UBER este similară altor operatori economici, care intermediază prin aplicaţii digitale serviciile de transport propriu-zis efectuate de conducătorii autoturismelor pentru clienţi, însă este diferită, prin natura sa, de activităţile operatorilor care exercită în concret servicii de transport persoane, precum companii aeriene, feroviare, de taxi, sau care închiriază autoturisme proprii pentru transport (rent a car). Raportat la specificul activităţii efectiv prestate de către pârâte, se remarcă lipsa oricărui control al acestora cu privire la comunicarea publică a operelor muzicale în mijloacele de transport persoane, ale căror conducători folosesc aplicaţia pusă la dispoziţie de către pârâte. În acest sens, se reţine că pârâtele nu deţin vreun drept de proprietate sau de folosinţă asupra autoturismelor, neavând, prin urmare, vreun rol privind echiparea tehnică a autoturismelor şi nu impun, pentru folosirea aplicaţiei, ca autoturismele să fie echipate cu anumite sisteme de comunicare de opere muzicale. În concluzie, instanța a stabilit că pârâtele nu au calitatea de utilizatori de opere muzicale în scop ambiental, în sensul prevederilor art. 13 lit. f şi art. 15 din Legea nr. 8/1996, nerealizând comunicarea publică a operelor muzicale în mijloacele de transport persoane şi neavând nicio cerinţă sau control asupra realizării respectivei comunicări. Totodată, se reţine că lipsa unei fapte ilicite în sarcina pârâtelor, în sensul invocat de către reclamantă, determină şi lipsa vinovăţiei acestora, precum şi inexistenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. Având în vedere neîndeplinirea condiţiei cumulative a existenţei unei fapte ilicite în sarcina pârâtelor, fapt ce atrage neîndeplinirea condiţiilor privind existenţa vinovăţiei pârâtelor şi existenţa legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, Tribunalul apreciază că nu se mai impune nici analiza condiţiei existenţei unui prejudiciu.
Sentința Tribunalului București a fost atacată cu apel de către reclamanta UCMR-ADA. Litigiul a ajuns astfel pe rolul Curții de Apel București, care, zilele trecute, a răsturnat decizia instanței de fond:
- Solutia pe scurt: Admite apelul principal. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Admite în parte cererea principală. Obligă pârâtele, în solidar, la plata sumei de 7.349.085 lei plus TVA, pentru intervalul septembrie 2015- noiembrie 2018, suma datorată cu titlu de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor patrimoniale de autor ca urmare a comunicării publice a operelor muzicale în mijloace de transport persoane. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei apelate. Respinge apelul incident ca nefondat. Obligă apelantele-pârâte Uber Systems România SRL şi Uber B.V, in solidar, la plata către apelanta reclamantă a sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată în fond, în primul ciclu procesual, 50 lei, cheltuieli de judecată în apel, în primul ciclu procesual şi 2975 lei cheltuieli de judecată în recurs. Ia act că apelanta reclamantă a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată din apel, din prezentul ciclu procesual, pe cale separată. Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de apel Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia grefei instanţei, astăzi, 17.12.2025.
