Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriela Scutea, trage un semnal de alarmă în ceea ce privește situația ocupării posturilor la Parchetul General. „În anul 2020, pe 7 februarie, gradul de ocupare era 82,2%; trei ani mai târziu, acum, tinde spre 40%; este evident că nu poți face aceeași muncă, nici cantitativă, nici calitativă, în astfel de condiții de forță majoră” afirmă, într-un interviu acordat Justnews procurorul general al României. Gabriela Scutea mai spune că valul de pensionări din sistem a fost cauza care a condus la această situație, oferind și câteva soluții de creștere a ocupării posturilor din sistem. Procurorul General s-a referit și la realizările și neîmplinirile mandatului său în fruntea Ministerului Public, care expiră spre sfârșitul lunii viitoare.
Justnews: Sunteți la finalul unui mandat de 3 ani în fruntea Ministerului Public. Ce a fost bine și ce a fost rău pe mandatul dumneavoastră?
G.Scutea: A fost rău că a fost Covidul, pentru că de fapt, timp de 2 ani, nu am reușit, în principal, să prioritizăm ceea ce era important pentru Ministerul Public și a trebuit să aducem în față, pe agendă, problemele de adaptare a funcționării instituției la condițiile crizei Covid. A fost foarte greu în 2020, la început, când și regulile de protecție sanitară erau mult mai drastice, cu perioadă de carantină de 10 zile, cu absențe mai lungi ale celor infectați. N-a fost câtuși de puțin predictibilitate în desfășurarea activității noastre.
Ce a fost bun? Eu pot să compar faptul că am avut două mandate de adjunct, între 2006-2013 și apoi am venit în funcția de procuror general. Așa că modul de lucru, coordonarea cu procurorii șefi ai direcțiilor specializate a fost una foarte bună. Ne consultam împreună, apoi urma formularea sau degajarea unor idei relevante pentru Ministerul Public, pe care le înaintam ulterior către Ministerul Justiției. În cei trei ani am avut o sincronizare foarte bună raportat la consultările pentru varianta finală a Legilor Justiției. Am avut câteva propuneri pentru care am militat cu foarte multe argumente și în final ele se reflectă în Legea de organizare judiciară și în Legea privind statutul magistraților. Aș exemplifica prin faptul că s-au unificat vechimea necesară pentru DNA și DIICOT ca acces în profesie și procedură de acces. De asemenea, că s-a introdus controlul pe care Procurorul General poate să îl exercite asupra soluțiilor emise în orice parchet. Aceasta a venit ca o rezolvare pentru decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din septembrie 2020, când interpretarea, în baza textelor formulate atunci, a fost că numai primul procuror ierarhic imediat față de cel care a emis o soluție poate să procedeze la infirmare.
Justnews: Și neîmpliniri ale mandatului dumneavoastră?
G.Scutea: Este un punct pe care mi l-am propus, care este o provocare din punct de vedere profesional, dar pe care nu l-am atins și nici măcar nu l-am deschis în timpul mandatului. Se referă la un studiu pentru verificarea impactului noilor Coduri. Ar fi fost câteva idei pe care le aveam, dar care, bineînțeles, trebuiau completate și cu perspective ale colegilor mei. Nu l-am deschis din cauza acestei concentrări de eforturi de care v-am spus, legate de perioada 2020 – 2021, privind organizarea activității noastre în condiții dificile, iar în 2022, din martie până în iunie – iulie am fost concentrați 80% pe modalitatea de desființare a SIIJ și trecerea de la vechiul sistem de competențe la noul sistem de competențe. Aș spune, însă, că un astfel de studiu presupune o componentă teoretică de cercetare foarte, foarte accentuată.
Jusntews: Dar aveți cu cine să faceți lucrurile astea?
G.Scutea: Ocuparea schemei de personal la Parchetul General a scăzut drastic din 2020 până în prezent, acum suntem la 43% și încă se mai reduce, de la 1 februarie. Practic, la Parchetul General suntem într-o situație de forță majoră. Vreau să vă amintesc că – datele sunt de altfel disponibile pe site-ul CSM – la Parchetul General în anul 2020, pe 7 februarie, gradul de ocupare era 82,2%. Trei ani mai târziu, acum, gradul de ocupare tinde spre 40%. Este evident că nu poți face aceeași muncă, nici cantitativă, nici calitativă, în astfel de condiții de forță majoră. De ce spun că este o activitate dificilă? Pentru că, deși ne-am mai adus ceva personal, ca să faci astfel de lucrări de sinteză, ai nevoie și de persoane care mai păstrează o memorie instituțională, a lucrărilor pe care le-am avut, a abordărilor pe care le-am avut.
Justnews: Deci practic, în momentul de față funcționați într-un sistem de avarie, ca să înțeleg.
G.Scutea: Da. Ceea ce reușim să facem este să răspundem lucrărilor care sunt urgente, să ne comportăm ca o instituție centrală în sistemul judiciar, care funcționează fără mari sincope. De aceea, atunci când este cazul, iau legătura, fie cu ministrul Justiției, fie cu conducătorii altor instituții centrale, să le spun că un termen nu poate fi respectat și să încerc să aflu astfel care ar fi marja de toleranță din partea lor. Sau să oprim multe lucrări ca să ne concentrăm pe acelea care sunt cu termen presant. La Ministerul Public apar de pildă lucrări inclusiv de transmitere de date către instituții internaționale, sunt diverse chestionare foarte sofisticate pentru care trebuie să cerem date din teritoriu. Apoi, trebuie să dăm niște îndrumări colegilor din teritoriu. Noi am pierdut personal din toate secțiile.
Justnews: Cauza este legată de valul de pensionări din sistem, da?
G.Scutea: Da, precum și de schimbarea posibilă a mecanismului algoritmului de calcul al pensiei, pentru că există inclusiv această preocupare. Deci, pe de o parte, algoritmul vechimii, pe de altă parte, algoritmul de calcul al pensiei.
Justnews: Și situația gradului de ocupare e la fel de alarmantă în întreg Ministerul Public?
G.Scutea: Nu. La nivelul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel scăderea este de la 86% la 73%, deci o scădere procentuală de 13%. Dar situația diferă foarte mult de la o circumscripție la alta. Avem situații dificile la PT Brăila și PT Galați, despre care am mai spus, dar au apărut situații critice la PT Caraș, PT Bistrița și, de asemenea, PT Dâmbovița, în mod surprinzător.
Justnews: Ce înseamnă o situație critică?
G.Scutea: Înseamnă undeva în jur de 50%. La Caraș este sub 50%. Datele precise se găsesc pe site-ul CSM.
Justnews: Ce soluții de creștere a gradului de ocupare în parchete sunt?
G.Scutea: Ca soluții de creștere, eu le văd pe două paliere. Una este o soluție internă, ce se referă la faptul că în Ministerul Public există foarte multe posturi de conducere vacante. Aici din nou avem două explicații: una obiectivă raportată la niște condiții destul de stricte și standarde înalte pentru ocuparea unei funcții de conducere pe care foarte mulți colegi nu le îndeplineau și o a doua, subiectivă, ce ține de lipsa de apetență a procurorilor pentru ocuparea unor funcții de conducere.
Justnews: Datorită lipsei unei diferențieri salariale semnificative între funcțiile de conducere și cele de execuție?
G.Scutea: Poate și datorită salarizării, dar cauza principală o văd ca fiind aceea a procedurii destul de sâcâitoare, nu știu cum s-o definesc altfel, de a ocupa o funcție de adjunct. De exemplu, este vorba despre o bibliografie foarte, foarte încărcată, legată de management, de teorie a managementului. Mai poate fi lipsa de compatibilitate între un adjunct și un prim-procuror, mai poate fi expunerea față de Inspecția Judiciară. Mulți spun: nu merg să ocup acea funcție fiindcă nu mă expun la inspecții și la foarte multă presiune asupra mea. Totuși, cineva trebuie să-și asume și responsabilități în Ministerul Public. De aceea încurajarea mea pentru colegi este că aceste responsabilități trebuie asumate, iar dacă își exprimă acordul pentru preluarea unor responsabilități pe durată limitată prin delegarea pe anumite funcții, atunci să mai crească puțin motivația internă și să accepte resposabilitățile prin promovare efectivă, pentru că în felul acesta se eliberează funcții de execuție și putem astfel să sprijinim parchetele.
Justnews: Și soluția externă?
G.Scutea: Soluția externă pentru ocupare se referă la o infuzie masivă de oameni, cel puțin pe un termen de 3 ani, în Ministerul Public. Luat în cifre rotunjite, noi suntem la nivelul de peste 750 de posturi vacante de procuror în Ministerul Public. 750 dintr-un total de 3000. La astea mai adăugăm și posturile care sunt vacante temporar, așa cum definește legea, respectiv colegi care sunt în concediu de îngrijire copil și care lipsesc o perioadă de doi ani. Doi ani înseamnă foarte mult în termeni de continuitate a dosarelor, pentru că acestea trebuie repartizate din nou, redistribuite, iar cel care le primește trebuie să se acomodeze cu ele, să vadă ce este înăuntru, care este complex, ce efort trebuie să pună în fiecare, pe lângă dosarele proprii.
Justnews: Și infuzia de oameni de unde ar putea să vină. De la INM?
G.Scutea: Da. Mai este și calea selecției din anumite categorii profesionale cu vechime mai mare de 5 ani, dar aceasta este de natură excepțională și atunci nu putem să mizăm exclusiv pe ea. Cu atât mai mult cu cât și acești colegi trebuie să facă niște stagii de formare în mod centralizat.
Justnews: Ar fi o soluție o mai bună reglementare a detașării procurorilor în diversele instituții – INM, CSM, MJ?
G.Scutea: În acest domeniu al detașărilor, aș spune că un pas înainte a fost atins deja pentru limitarea lor. Pentru că avem articolul 184, aliniatul 5, din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, care ne spune că numărul judecătorilor și procurorilor detașați în instituțiile la care este permis nu poate depăși 20% din numărul total de posturi aprobat pentru instituția respectivă.
Justnews: În analiza swot, pe care ati facut-o în proiectul managerial cu care ați obținut primul mandat, ați identificat ca punct slab “Percepţia publică defavorabilă activităţii desfăşurate de către procurori şi neîncrederea manifestată de populaţie faţă de actul de justiţie”. Putem vorbi în prezent de o percepţie publică defavorabilă vis-à-vis de activitatea procurorilor?
G.Scutea: Chiar dacă avem niște rezultate bune, pe care nu le calific așa eu ci ele rezultă din evaluări ale unor instituții internaționale, încă mai sunt zone în care percepția publică defavorabilă se menține. Rezultatele bune se plasează pe zona Raportului MCV din noiembrie 2022, care recomandă încetarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe Raportul privind traficul de persoane întocmit de Departamentul de Stat al SUA, care a schimbat aprecierea atașată măsurilor luate de România pentru combaterea acestui fenomen. Însă percepția publică nu se centrează pe aceste rezultate bune sectoriale, ci se focusează de exemplu pe faptul că nu există abordări unitare la nivelul întregii țări sau pe faptul că avem în continuare o durată mare a procedurilor. Dar aceasta nu este la fel în toate cauzele, însă în exterior se vede imaginea generală: Ministerul Public are o durată mare a procedurilor. Din verificarea evidențelor noastre statistice, această durată mare nu apare la orice fel de infracțiune sau în fiecare județ. Avem județe în care nu avem probleme, dar, cu toate astea, ceea ce se degajă este aspectul negativ. Că se poate sau că se putea face mai bine. Avem de pildă cauzele care privesc infracțiuni contra integrității și libertății sexuale cu victime minore. Este un subiect care, afectând foarte mult societatea, devine prioritar. Așa văd eu ca o explicație sociologică legată de stabilirea unei percepții publice. Faptul că acest subiect al infractionalității sexuale cu victime minore se menține din 2020, de când am început mandatul, foarte pregnant pe agenda publică și pe agenda politică, ne arată că încă nu se face destul. Chiar dacă noi am avut controale pe astfel de cauze, am avut niște îndrumări, am realizat (și apare pe site-ul Ministerului Public chiar) un Îndrumar privind investigațiile în cazul infracțiunii de viol, cu accent pe investigațiile cu victime minore.
Justnews: Am remarcat că, cel puțin din 2022, se poate vorbi de o colaborare ceva mai bună cu societatea civilă?
G.Scutea: Nu știu dacă doar în 2022, pentru că unele sunt proiecte născute în 2021.
Justnews: Ați comunicat poate mai mult în 2022?
G.Scutea: Da, atunci au început practic activitățile în acele proiecte, iar rezultatele devin mai vizibile în proiectele pe care le derulăm cu ONG-uri din societatea civilă.
Justnews: Credeți că, în comparație cu 2016-2020, de exemplu, stăm ceva mai bine în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată?
G.Scutea: Infracțiunile legate de criminalitate organizată nu trebuie privite în sensul ăsta, dacă stăm mai bine sau mai rău, pentru că, este adevărat, rezultatele se văd din punct de vedere statistic, dar noi trebuie să vedem și legăturile între ce combatem și respectiv ce trimitem în judecată și care este pulsul societății, al străzii. Crima organizată este capabilă în primul rând de o transformare foarte dinamică, se adaptează timpurilor, iar infractorii își schimbă profilul. Recent, am avut o discuție cu conducerea DIICOT, accentuând că este necesară creșterea limitelor de pedeapsă în ce privește etnobotanicele. Mi s-a prezentat exemplul unei femei care în decurs de 4 ani a fost de 2 ori condamnată și era a 3-a oară în cercetări pentru același tip de criminalitate. Avem apoi exemplul unui infractor care a început cu tot felul de infracțiuni nespecializate legate de grup infracțional organizat, să le spunem de cartier (șantaje, loviri, furturi), deci cu o infracționalitate nesofisticată, apoi a trecut în zona traficului de droguri, apoi în zona traficului de persoane pe care îl coordona, inclusiv din închisoare. Deci s-a ajuns la un alt tip de infracționalitate, sofisticată de această dată. Acestea sunt lucruri care ne îngrijorează foarte mult, și anume versatilitatea criminalității organizate. Mai mult, în zona criminalității organizate, ceea ce rezolv eu azi este de fapt cu o întîrziere de 2 ani în mod optim. În 2 ani, <<piața>> criminalității organizate se mișcă mult, deci tu întotdeauna trebuie să dispui de acel efect disuasiv, care cel puțin să reușească o inhibare a zonei de criminalitate organizată, măcar temporar. Și asta nu vine în aceste cazuri decât din pedepse plus confiscări masive.
Justnews: Despre prescripție. La Curtea de Apel București curg acum pe bandă rulantă decizii de încetare a procesului penal ca urmare a prescrierii faptelor în dosare relativ simple, de nivel de parchet de judecătorie, cum ar fi cele legate de infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, și care au fost trimise în instanță, după mulți ani de zile de la comiterea faptei. De ce au ținut la sertar procurorii respectivele dosare?
G.Scutea: Aici trebuie să spunem că am fost luați pe nepregătite de decizia Curții Constituționale și decizia Înaltei Curți. Dar multe din aceste cauze sunt influențate și de factori obiectivi. Și am să vă explic. În București, din cauza avalanșei de cereri care se fac către Institutul Național de Medicină Legală, timpul de obținere a unui buletin de analiză toxicologică sau eventual a unei contraexpertize este mai mare decât în alte părți din țară. Deci ăsta este primul factor relativ obiectiv, dar pe care mi-l asum că trebuie cumva să îl atacăm în relația cu INML, dacă el se dovedește că are o prevalență accentuată. Apoi, avem dinamica de resurse umane foarte, foarte ridicată, atât în Poliție, cât și în Parchet, în sensul că polițiștii se duc de la o structură la alta, câteodată se duc forțat, raportat la punerea în mișcare a acțiunii penale, anchete și puneri la dispoziție, zona Poliției Rutiere fiind cea mai predispusă fenomenului corupției în poliție. Apoi procurorii la rândul lor se mișcă în sistem, fie se transferă de la un sector la altul, fie promovează, fie merg spre zona DNA-DIICOT. Și atunci cine preia o cauză nu se concentrează de la început asupra ei. Recomandările mele către procurorii-șefi au fost ca, în momentul în care intervin redistribuiri, timp de 2 luni să monitorizeze ce se întâmplă cu aceste cauze redistribuite, în special cele care sunt mai vechi, pentru că noi trebuie să ieșim din ele. Am avut diverse valuri de cauze care s-au mutat în Ministerul Public, acestea depind de cauze interne, precum cele la care vă referiți. Dar avem, de exemplu, și valul masiv de declinări de la DNA și DIICOT din cauza deciziilor din 2021 privind cauzele disjunse și care în esența lor nu sunt de competența DNA-DIICOT. Au venit astfel dosare foarte, foarte multe și avem circumscripții precum București, Constanța, Maramureș, Suceava și Botoșani, fiecare pe specificul propriu, respectiv cauze de contrabandă pe zona de frontieră sau evaziune fiscală pe București. Aceste cauze, care nu sunt de competența DNA și DIICOT, au ajuns la colegii noștri din parchete. Noi nu avem un sistem de vase comunicante în sensul de a aduce de undeva posturi suplimentare ca să facem față unui nou val de dosare.
Justnews: Dar astfel nu se vor duce încet, încet spre încetarea procesului penal?
G.Scutea: Nu, nu neapărat spre încetarea procesului penal, dar spre o durată foarte lungă, poate prea lungă a procedurilor. Pe chestiunea duratei procesului penal, vă rog să vedeți ceea ce deja am recomandat procurorilor, printr-o adresă circulară din iunie anul trecut, despre necesitatea de a continua cercetările pe anumite infracțiuni, în privința cărora avem niște ancore în jurisprudența CJUE, referitor la faptul că nu ar trebui să opereze prescripția. Este vorba despre cauzele de corupție, iar procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a explicat poziția DNA de a continua cauzele indiferent ce se întâmplă, pentru că au acoperire în decizia din decembrie 2021 a CJUE. De asemenea, mai avem o decizie a CJUE pe cauzele de evaziune fiscală, iar extinzând pe cauzele de contrabandă și spălarea banilor, ne asigură temei să mergem mai departe în astfel de dosare. Iar noi vom face tot ce este posibil pentru a obține o sesizare din partea României a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a da o dezlegare în acest sens.
Justnews: Să vorbim de SIIJ, care în vechea formulă nu prea a avut rezultate. Acum, în noua formulă, cum stau lucrurile?
G.Scutea: Am făcut recent o actualizare pe care am trimis-o pentru Raportul privind statul de drept. Noi suntem la nivelul următor: în total, la data de 31.12.2022, deci cauze preluate de la SIIJ, plus cauze noi în domeniul competenței stabilite prin noua lege, am avut 8.602 dosare. Din acestea, în anul 2022 am soluționat 2.472, asta reprezintă aproape o treime. Din punctul meu de vedere, este foarte bine. Ele nu sunt cauze care au fost finalizate cu rechizitoriu sau cu alte soluții care evocă fondul, ci sunt clasări. De ce spun că este important? Pentru că noi avem nevoie să ne eliberăm rolul. Aceste 8.600 de cauze au fost repartizate numai între 16 parchete. Și vă voi da niște numere: au fost 3.000 la Parchetul General, 1.277 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și apoi cele mai numeroase la Craiova, cu 690, iar cele mai puține la Târgu Mureș, cu 91-a de cauze.
Justnews: Cine se ocupă de aceste dosare?
G.Scutea: Aici este problema: la Parchetul General în iunie 2022 am avut 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu 2 procurori plus unul ( pentru acesta am primit hotărârea CSM în ianuarie).
Justnews: Deci cei doi procurori ar trebui să lucreze 3.000 de dosare să înțeleg?
G.Scutea: Nu 3.000, ci câte ne-au mai rămas: 3.000 minus 1307 egal vreo 1.700.
Justnews: Acest lucru este în regulă?
G.Scutea: Nu este în regulă, pentru că legea prevede 14 procurori. În dezacord cu poziția exprimată de noi, se prevede că la desemnarea pentru investigarea acestor cauze este necesară o anumită procedură: prin exprimarea opțiunii, un vot pozitiv în plenul CSM și apoi ordinul de desemnare din partea Procurorului general. Iar noi am transmis 10 propuneri în primăvara anului trecut, din care ne-au fost acceptate atunci 6, iar apoi au fost numiți 5 procurori. Prin pensionări, am rămas la varianta doi plus unu.
Prin urmare, este evident că avem un dezechilibru în raport cu volumul cauzelor pe care le au ceilalți procurori din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, această secție fiind organizată pe principiul competenței personale. La Parchetul General nu avem o competență materială, adică o anumită infracțiune se cercetează numai aici, cum ar fi genocidul la parchetele de pe lângă Curțile de Apel. Noi aici avem numai competență personală: miniștri, parlamentari, europarlamentari, judecători și procurori doar de nivelul curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională. Și de aceea avem foarte multe cauze, iar toată presiunea publică este vis-a-vis de aceste cauze cu magistrați. Sunt foarte multe cauze pe care trebuie cel puțin să le vezi, apoi să le clasifici, ca să-ți dai seama ce măsuri trebuie luate în continuare. Noi considerăm că, din punct de vedere al organizării interne, eliberarea rolului de aceste plângeri, vexatorii cum sunt ele clasificate de Comisia de la Veneția, reprezintă un pas foarte important pentru a putea să ne concentrăm pe cauzele cu potențial, unde considerăm că s-ar putea ajunge la trimitere în judecată. Eu le-am recomandat procurorilor să adopte un stil de lucru să spunem partajat, adică la 10 zile lucrătoare, 6 sau 7 zile, să lucreze pe cauze care îi eliberează rolul, iar restul de 3 zile să își dedice timpul cauzelor care au alt specific, pentru că există cauze cu sesizări pe fapte de corupție, cu sesizări pe infracțiuni de fals și câteva cauze pe accidente rutiere.
Trebuie să mai spun încă ceva. În decembrie s-a realizat o sporire a numărului de procurori desemnați și pentru alte parchete, nu numai pentru Parchetul General, ceea ce ne ajută, pentru că la Alba Iulia, Timișoara și Mureș, de exemplu, aveam câte un singur procuror. În prezent, singura circumscripție unde avem un singur procuror desemnat a rămas Alba Iulia, dar, în rest, avem circumscripții cu 2 sau chiar maximul de 3 prevăzut pentru nivelul Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel. Punctul nostru de vedere a fost că pentru București ar trebui să fie un număr mult mai mare decât 3. Nu am obținut o astfel de prevedere, trebuie lucrat în continuare pentru motivarea demersului, pe baza rezultatelor concrete.
Justnews: Procurorii anume desemnați vor mai avea șansa să ducă până la capăt dosare de corupție mai vechi, cu magistrați, ce înainte erau de competența DNA?
G.Scutea: Poziția mea este constantă în sens afirmativ. Și de ce vă spun asta? Pentru că nu investigăm o infracțiune doar noi înșine. Avantajul pe care îl are DNA față de celelalte parchete este acela al corpului de polițiști judiciari pe care îl are și al serviciului tehnic propriu. Dar DNA, la rândul său, atunci când are anchete mari, este nevoită să lucreze și cu Direcția Generală Anticorupție. Și noi lucrăm cu DGA pe cauze de mică corupție care intră în competența acestei direcții. Pe cale de consecință, pentru toate măsurile organizatorice ale unei anchete, instrumentul DGA ne este disponibil. Un alt atu pentru colegii noștri este acela că unii dintre procurori și-au desfășurat activitatea anterior, fie la parchetele tribunalelor pe infracțiuni de corupție, fie chiar la nivelul DNA, în zona urmăririi penale. Deci nu este vorba despre un know-how total ieșit din ADN-ul nostru, ci doar de recalibrarea unor abilități, a unor deprinderi de lucru, în raport cu specificul acestor cauze. Totuși, aceste cauze cu potențial de dezvoltare nu sunt chiar atât de numeroase încât să spui că este o provocare deosebită. Suntem la un nivel mai mult decât rezonabil.
Justnews: Tot legat de fosta SIIJ. Înalta Curte de Casație și Justiție a dat deja de patru ori termene procurorilor pentru a pune o soluție – clasare ori trimitere în instanță – în dosarul Kovesi, început în 2018 de Adina Florea. Ce se întâmplă cu acest dosar în care următorul termen a fost fixat pentru iunie anul acesta?
G.Scutea: Nu se pune problema în cazul noii structuri din Parchetul General că nu vrem sau nu ne interesează. Dar vreau să vă prezint niște repere temporale, care sunt obiective. La nivelul Parchetului General, procurorii au fost desemnați în iunie. Într-adevăr, exista această posibilitate ca din momentul în care se făcea transferul dosarelor de la fosta SIIJ către Parchetul General să lucreze procurorii șefi de secție, dar imaginați-vă că transferul nu s-a finalizat decât aproximativ la începutul lunii mai. Ilustrativ este și faptul că un dosar are, cred, peste 40 de volume, iar acesta trebuie studiat ca să dai o soluție. Dosarul a fost repartizat. Apoi s-a stabilit că procurorul repartizat s-ar afla într-o situație de incompatibilitate și a formulat o cerere de abținere față de cauza respectivă. A fost desemnat altul la 1 septembrie, care s-a pensionat în cursul lunii decembrie. Intervenția unor situații obiective ( concediu medical) are de asemenea impact asupra gestionării timpului. Așadar, termenul care a fost stabilit ultima dată pentru soluționare cumva a rămas fără obiect din cauza acestor formalități administrative, determinate de Legea privind desființarea SIIJ. Dar la nivel intern, și mă refer doar la Parchetul General, am stabilit că trebuie luate în studiu în mod prioritar cele 9 dosare în care avem suspecți în cauză și inculpați în cauză. Am spus că aceste dosare în care avem măsuri procesuale trebuie luate în lucru în mod prioritar. Apariția unei pensionări este totuși un factor pe care nu am putut să îl anticipez sau să îl gestionez.
Justnews: Primul dintre indicatorii de monitorizare din proiectul d-voastră managerial era ”reducerea volumului cauzelor mai vechi de 5 ani de la sesizare”. Și în același document aveați ca țintă reducerea în primul an de mandat cu 20% a cauzelor mai vechi de 5 ani de la sesizare. V-ați îndeplinit obiectivul?
G.Scutea: Obiectivul este parțial îndeplinit. El este îndeplinit foarte bine pe o zonă care nu arăta ok la începutul mandatului, respectiv zona DNA. Și fără să anticipez date aferente anului 2022, veți vedea, dacă veți consulta de pildă raportul de activitate pe anul 2021, că DNA a redus de o manieră fantastică aceste cauze. Și la nivelul DIICOT a început concentrarea pe aceste cauze, cu atât mai mult cu cât a intervenit un element nou: cu cât ai o cauză mai veche, dar în care urmărirea penală este începută, cu atât încep formalitățile și procedurile judiciare să te „încarce” ca profesionist. De exemplu, prin introducerea verificării periodice a măsurilor asigurătorii practic începe “bombardamentul” asupra unei cauze; așa că mai bine o soluționezi, mai bine faci eforturi și o soluționezi decât să faci acest ping-pong repetat cu verificare, menținere, verificare, etc. Avem însă o problemă la parchetele cu competență generală, unde s-au transferat niște cauze vechi. Imaginați-vă dosar cu 400 de volume. Eu nu știu sută la sută dacă 400 de volume reprezintă informație relevantă, dar cu siguranță că există zone cheie din acest volum de informații care trebuie studiate și în raport de care să-ți faci o previziune, cum se va desfășura ancheta în viitor. Dar, în concluzie, nu s-a atins pragul așteptat. Pot să spun însă și altceva. În 2020 nu m-am așteptat să existe în cursul mandatului o reducere de 13% a personalului. Plus această discontinuitate în activitatea procurorilor. Nu am făcut un studiu referitor la numărul procurorilor care s-au mișcat pe verticală, adică s-au pensionat de la parchetul de pe lângă tribunal și au lăsat o cauză de evaziune fiscală, poate deja veche, apoi a promovat un coleg nou, care să reia supravegherea. Nu este ușor.
Justnews: La ședința de bilanț de anul trecut ați spus că veți propune Inspecției Judiciare ca principalul domeniu de control la parchetele de pe lângă judecătorii, în 2023, să fie dosarele nesoluționate la mai bine de un an de la sesizare. Ați concretizat propunerea?
G.Scutea: Încă nu am concretizat această propunere, pentru că în mod uzual avem o corespondență cu Inspecția Judiciară, prin care propunem mai multe domenii, dar acesta cu siguranță va rămâne, pentru că îl considerăm important.
Justnews: La Parchetul General sunt 3 mari dosare – al Revoluției, Mineriadei și 10 august. De ele își mai amintesc doar victimele și uneori jurnaliștii. Să le luăm pe rând. Dosarul Revoluției are termen în Camera preliminară la ÎCCJ la 27 ianuarie 2023. Ce așteptări aveți?
G.Scutea: Trebuie să vedem în 27 ianuarie, dacă procedura este legal îndeplinită și Înalta Curte are cadrul necesar pentru a continua examinarea specifică Camerei preliminare. Colegii mei au răspuns cererilor și excepțiilor care au fost formulate. Nu este cazul să iau în discuție aspecte de fond sau cine a formulat astfel de cereri, pentru că este o procedură aflată pe rol. Ce vreau însă să subliniez este că prima examinare în camera preliminară nu ne-a spus că actele procesuale au fost greșite și că trebuie, cum să spun, să ne ducem înapoi până la momentul 3 din 5, ca pe urmă să avansăm gradual. Ci ne-a spus că niște înscrisuri nu satisfac cerințele de echilibru în protecția drepturilor persoanelor și nu trebuie să le avem în vedere la soluționarea cauzei. Opinia noastră a fost că și dacă le înlătura Înalta Curte se putea trece la începerea judecății. Nu a fost îmbrățișată de către Înalta Curte, care ne-a spus că trebuie să refacem rechizitoriul și cumva să-l facem mai explicit. Lucrul acesta s-a produs. Am confirmat rechizitoriul emis de colegul meu de la Secția Parchetelor Militare în luna august, motiv pentru care, cu niște argumente tehnice, eu consider că suntem acum pe calea de a avansa spre începerea cercetării judecătorești. Vom vedea ce provocări apar în ședința Camerei de Consiliu, dar sunt în continuă coordonare și schimb de idei cu Secția Parchetelor Militare, în calitate de procuror ierarhic superior.
Justnews: Dosarul Mineriadei, reîntors la Parchetul General pentru refacerea de la zero a anchetei. Ce urmează în acest dosar?
G.Scutea: Acest dosar are un traseu mai dificil. Practic, el a fost desființat până la punctul zero. A se considera că n-a mai rămas nici o foaie în acest dosar. Și atunci începe reclădirea de la zero. Să explic factorul obiectiv al demersului. Factorul obiectiv constă în aceea că nu mai este în funcție procurorul care a emis rechizitoriul, în anul 2017. Colegii care au luat acest dosar sunt doi, dar sunt nou desemnați pe cauză. Asta nu înseamnă că nouă de la Înalta Curte nu ni s-a mai întors nimic. Pentru că noi aveam rechizitoriul, noi știam cine sunt persoanele cu relevanță în cauză. Așa că prima dată am început să readucem înscrisuri la dosar în condiții procedurale. Deci nu e vorba că o anumită hârtie a Ministerului Apărării n-are nici o valoare, ci doar că ea a fost obținută în condiții neprocedurale. Și atunci o re-obținem. Am re-obținut într-o primă etapă la dosar înscrisurile, după care a început audierea persoanelor vătămate în termeni procedurali. Aceasta se desfășoară cu o cadență foarte bună. Ce mi-a explicat colega mea desemnată în cauză este că unele audieri durează mai mult, că persoanele relevă foarte multe aspecte și detalii cu relevanță pentru cercetarea cauzei și atunci ne apropiem de finalizarea audierii persoanelor vătămate. Conform definiției din Cod, aceasta este prima etapă. Nu poți să treci la începerea urmăririi penale față de suspecți, dacă nu ai audiat persoanele vătămate și să vezi care este versiunea lor. Oricum resursele au fost mobilizate, conștientizând faptul că avem o hotărâre CEDO care pune presiune pe noi.
Justnews: Dosarul 10 august.
G.Scutea: Dosarul 10 august, de asemenea, a fost preluat inițial de către un procuror, iar acum sunt 2 procurori desemnați. Aceștia nu au avut nicio legătură cu investigația anterioară. Însă practic se completează ce s-a făcut prima dată tot de către Secția Parchetelor Militare, plus ceva de către DIICOT. Aceste completări s-au și văzut în sensul efectuării în continuare a urmăririi penale față de 22 de suspecți din cadrul Jandarmeriei, dispunerii unor probe pe care instanța care a admis redeschiderea le-a considerat necesare și care sunt de natură tehnică. Așa că, noi ne așteptăm, ca la sfârșitul lunii ianuarie, o constatare tehnică dispusă să fie gata și ea să fie evaluată de către colegii mei în contextul întregului probatoriu, pentru a decide apoi care va fi pasul următor în cadrul investigației.
Justnews: Sunteți mulțumită de activitatea DNA?
G.Scutea: Da. Și nu m-aș referi doar în termeni cantitativi, care vor fi expuși de către colegul meu, cu ocazia prezentării raportului de activitate anual, ci și din perspectiva unei bune coeziuni a DNA, pe de o parte, iar pe de altă parte din perspectiva modului în care procurorii șefi de secție oferă un exemplu, sunt locomotive pentru activitatea lor. DNA, în 2020, a avut un pas în spate în ceea ce privește indicatorii cantitativi, dar, în 2021, au făcut un pas foarte important în față: au avut un plus cu 43% inculpați, trimiși în judecată. Asta înseamnă că timpul din pandemie, când am fost un pic mai retrași ne-a permis să lucrăm mult pentru a duce la sfârșit anumite categorii de cauze. Dar în general la DNA se vede dinamism. Și nu trebuie să omitem un aspect. DNA s-a consolidat prin faptul că i-au fost alocate niște sporiri ale efectivelor de poliție judiciară și pe cale de consecință, chiar dacă încă nu au fost selectați și detașați toți polițiștii prevăzuți acolo, se vede diferența. Orice aport de resurse umane, până la urmă, mișcă instituția.
Justnews: Cum cum ați colaborat în cei trei ani cu fostul CSM? Ce v-a nemulțumit sau care au fost punctele mai slabe ale relației PG-CSM?
G.Scutea: O să mă raportez doar la un punct de disensiune între Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta a venit în vara-toamna anului trecut și viza sustenabilitatea pentru Ministerul Public a unui număr mai redus de posturi care să fie oferite pentru promovarea pe loc și numărul de peste 3 ori mai mare pe care Secția pentru Procurori a CSM l-a scos la concurs. Din punctul meu de vedere, motivarea procurorilor este clar că nu vine din această promovare pe loc. Și rezultatul se vede din numărul foarte mare de promovați pe loc pe care îi avem, dar care totuși nu își manifestă, nici pe fosta lege, nici pe legea în vigoare, intenția de a accede la parchetele ierarhic superioare. Și atunci îmi pun o întrebare, care nu este pentru un manager din sistemul judiciar, ci pentru orice manager: instituțiile de resurse umane sunt prevăzute doar în folosul exclusiv al angajatului, iar pentru organizație să nu se materializeze deloc? Haide să fim realiști și să dăm întâi pentru instituție. De aceea cred că acesta a fost un punct în care pozițiile noastre nu s-au putut concilia. În rest, cred că am manifestat echilibrul și maturitatea necesară să mergem înainte.
Justnews: Apropo de fostul CSM, unul dintre cei doi reprezentanți ai societății civile, domnul Alistar, a cerut Plenului, de vreo 4-5 ori, efectuarea de către Inspecția Judiciară a unui control având ca obiect verificarea eficienței manageriale a procurorului general. Ce credeți că l-a nemulțumit pe domnul Alistar vizavi de activitatea dumneavoastră?
G.Scutea: Nu am să mă refer la conduita personală a niciunuia dintre membri CSM.
Justnews: Am văzut că în proiectul d-voastră managerial ați ales un citat – “Cheia de boltă a justiției este credința că sistemul juridic tratează totul corect” – fost procuror general al SUA, Janet Reno. De ce ați ales acel citat?
G.Scutea: Îmi place să rămân, să fiu conectat la curente internaționale. Atunci, când am redactat proiectul, am căutat un citat care să aibă un cuvânt cheie. Iar cuvântul cheie în acel citat este “credință”, pentru că el are accepțiuni multiple. Este un o noțiune, un termen foarte puternic, fie că te referi din punct de vedere religios, dar religia în justiție vine doar cu acea conotație a jurământului care se depune de către martor, fie vine cu conotațiile asociate termenului, respectiv “credință egal încredere” sau “credință egal convingere”. Iar pentru mine, termenul “credință egal convingere” am considerat atunci că ar fi potrivit pentru un astfel de statement, cum a fost propunerea unui proiect managerial în 2020, după ce veneam cu experiența de fost adjunct al Procurorului General.
Justnews: Credeți că a greșit domnul ministru Cătălin Predoiu în răspunsurile pe care le-a dat în ultimul interviu referitor la dosarul domnului Hossu?
G.Scutea: Eu nu-mi dau seama de contextul și informațiile pe care le-a avut la dispoziție. Există, dar nici eu n-am verificat în detaliu pentru acest interviu, o soluție de achitare parțială în dosar. Felul în care rămân în atenție anumite procese, fiecare și-l gestionează după cum consideră. Nu știu care este situația, este evident o confuzie cred sau neactualizare. Eu am colaborat foarte mult timp cu domnul ministru Predoiu, astfel încât această conotație de apropiere la limită de desfășurarea unui proces penal nu îi intră câtuși de puțin în portofoliul profesional.
Justnews: Până la data de 6 februarie se mai pot depune cereri de înscriere pentru postul de Procuror General. Veți mai candida?
G.Scutea: Am doi ani în plus față de limita la care poți să iei în considerare eliberarea din funcție prin pensionare. Eu nu am intrat în mandat în 2020, în februarie, cu gândul că la 1 decembrie 2020 o să plec. Mi-am făcut atunci o proiecție pe un termen de 3 ani spunând că voi rămâne și mi-am asumat astfel această resposabilitate. În acest moment am decis că, după 21 februarie, nu mă pensionez.
foto: mpublic.ro
