Justnews.ro

Președintele ANAF, Lucian Heiuș, este de părere că digitalizarea și modernizarea instituției vor crește semnificativ calitatea actelor administrative întocmite de angajații ANAF.  “Cu cât ai o calitate mai bună a actului de control realizat de angajații instituției, cu atâta va scădea procentul de admitere în cadrul contestațiilor sau de admitere în favoarea contribuabilului în faza jurisdicțională”, a declarat într-un interviu pentru Justnews Lucian Heiuș, adăugând că și conformarea voluntară a contribuabilului din România, la declarare și la plată, va crește semnificativ odată cu modernizarea ANAF. Șeful Fiscului a ținut să sublinieze că recentul său Ordin 1679, referitor la donațiile către ONG-uri, nu vizează sursele de finanțare ale acestora, ci este o facilitate suplimentară care va face ca fundațiile și asociațiile să aibă posibilitatea să primească mai mulți bani decât primeau până acum.  Evidențiind faptul că pe partea de inspecție fiscală, instituția pe care o conduce se confruntă cu un deficit important de oameni, în București-Ilfov acționând doar 100-180 de inspectori fiscali, Lucian Heiuș crede că modernizarea ANAF presupune și schimbarea mentalității, a atitudinii funcționarului ANAF. În acest scop, în instituție a fost creată și se dezvoltă o structură nouă, o Școală de Fiscalitate, care are misiunea de a asigura în viitorul apropiat pregătirea profesională continuă a angajaților din ANAF.

Justnews: Avem Raportul de activitate al ANAF pe 2021, iar la “actele administrative fiscale din instanță” se afirmă că s-au inregistrat 1.500 de dosare cu decizii definitive. Dintre acestea, o treime au fost pierdute de ANAF. Un fost sef al instituției, Sebastian Bodu, spunea că statistic un procent rezonabil de cauze pierdute de ANAF ar fi fost, nu de o treime, ci de 10 la sută. Dumneavoastră ce părere aveți?

L.Heiuș:  Acum este foarte dificil să estimezi soluțiile care sunt pronunțate în litigii de către instanță. Sunt poate anumite perioade în care procentul în care câștigă contribuabilii este mai mare, poate alte perioade în care este mai mic. Din punctul meu de vedere, un procent rezonabil ar fi undeva în jur de 25%. Pentru că trebuie să recunoaștem: există anumite situații în care interpretările pe care le dăm noi, modul în care înțelege speța instanța, deciziile pe care noi le emitem, pot să conțină anumite elemente care pot să ducă la situații în care ANAF ajunge să piardă în instanță, lucru pe care bineînțeles că nu ni-l dorim, dar este firesc ca filtrul final să fie dat de către instanțele de judecată.

Justnews: Dar de ce sunt atât de vulnerabile când ajung în instanță unele rapoarte de inspecție fiscală?

L.Heiuș: Noi considerăm că rapoartele făcute de colegii noștri sunt corecte și reflectă realitatea de la un moment dat.  Având însă în față toate documentele contribuabilului, acestea trec printr-un filtru intermediar care este reprezentat de către Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor (DGSC). Așa că, dacă și acest filtru dă dreptate ANAF, atunci rămâne soluția instanței. Și nu este normal, din poziția mea de președinte al ANAF, să comentez deciziile pe care le dă instanța. Instanța este suverană.

Justnews: Ar fi o idee proastă ca, în dosarele cu mize mari, ANAF-ul să angajeze case de avocatură mari, așa cum face de pildă Primăria Capitalei pe anumite dosare? De ce?

L.Heiuș:  Conform legislației care este astăzi în vigoare și structurii prin care noi, ANAF, suntem organizați, având deci o Direcție Generală Juridică, în cele mai multe cazuri, apărarea este făcută de către colegii noștri. Dar există situații în care da, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, se poate apela și la case de avocatură, pe consultanță sau chiar pe reprezentare, dar în situații foarte bine stabilite și foarte bine justificate. Deci, se merge și pe o asemenea variantă și, în general, o folosim când sunt sume foarte mari sau când sunt litigii care se judecă la instanțele internaționale.

Justnews: De vreun an, DGSC a fost mutată de la ANAF la Ministerul Finanțelor Publice. Unii spun că o fost o variantă bună, pentru ca cei de la DGSC să nu se consulte cu cei care întocmesc deciziile de impunere și rapoartele de inspecție fiscală. Dumneavoastră ce părere aveți?

L.Heiuș: În opinia mea, colegii care lucrau la DGSC și care sunt aceiași, chiar dacă atunci lucrau la ANAF, iar acum sunt la Ministerul Finanțelor, își făceau treaba cu responsabilitate în ambele situații și nu puteau să-și pună probleme de acest gen, că este influențat sau nu este influențat. Dar, cel puțin din punct de vedere al imaginii și confortului, să-i spunem psihic, al unui contribuabil, cred că este mai corect ca DGSC să fie la Ministerul de Finanțe, să fie subordonat unei alte instituții, decât ANAF. Și atunci cred că soluțiile pe care ei le dau capătă o mai mare credibilitate în ochii contribuabilului.

Justnews: Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al Parchetului European, a făcut recent o afirmație într-un interviu: în primele 8 luni de activitate am primit 0 (zero) cazuri pe ceea ce înseamnă fraudă cu TVA și contrabandă. Nu colaborează ANAF-ul cu Parchetul European?

L.Heiuș: Să vă explic. Parchetul European trebuie să îndeplinească două condiții pentru ca o anumită speță să fie de competența lor:  în cazul ANAF, să fie evaziune pe TVA și valoarea prejudiciului să fie peste 10 milioane de euro. Numai că acesta este un prejudiciu foarte, foarte mare pentru ceea ce se întâmplă în România, raportat la nivelul evaziunii și al sumelor care se descoperă în România, cel puțin astăzi. Și noi sperăm să nu se ajungă niciodată la asemenea valori. Acesta este motivul pentru care n-a fost înaintată nici o sesizare, deci pentru că nu erau de competența Parchetului European. Am avut cazuri de evaziune cu TVA, bineînțeles, dar niciodată nu s-a depășit nivelul de 10 milioane de euro ca să fie făcută sesizarea către Parchetul European. Dar colaborări cu Parchetul European noi avem. Inclusiv prin anumite protocoale care sunt și acum în lucru, de a avea acces la bazele de date, facem schimburi de informații atunci când este nevoie. Dar, repet, n-a fost nici o speță care le îndeplinească condiția de 10 milioane de euro, ceea ce înseamnă o evaziune imensă.

Justnews: Cum colaborați cu alte instituții? Cu instituțiile care vă livrează informații, de pildă cum ar fi Oficiul de Combatere a Spălării Banilor sau cu Serviciile?

L.Heiuș: Schimburile de informații pe care le are ANAF se realizează în ambele sensuri: și noi furnizăm anumitor instituții și alte instituții ne furnizează nouă. De exemplu, de la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor primim zilnic informări cu tranzacții care pot să fie considerate suspecte sau care pot să aibă legătură cu posibile cazuri de evaziune fiscală. Dar trebuie să fim întotdeauna foarte atenți la competențele pe care le are fiecare instituție. Noi colaborăm cu multe instituții, cu Registrul Auto Român, avem protocol de colaborare cu ITM – Inspectoratul Teritorial de Muncă, avem acțiuni și schimburi de informații comune cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, unde facem acțiuni în comun, deci există foarte multe colaborări pe care ANAF le face pentru combaterea evaziunii.

Justnews: Ce ținte și-a fixat ANAF-ul pentru reducerea evaziunii fiscale pe următoarele 6 luni?

L.Heiuș: Activitatea ANAF se desfășoară pe baza unor coordonate strategice și există un plan al ANAF-ului pe 2021-2024, în care principalul obiectiv este modernizarea instituției. Dacă discutăm strict despre partea de evaziune fiscală,  bineînțeles că evaziunea fiscală este un flagel al economiei românești împotriva căruia ANAF luptă cu toate forțele și cu toate instrumentele pe care le are. Dar nu poți să crești încasările, să-ți atingi țintele pe care le ai stabilite prin legile bugetare, dacă nu reduci evaziunea fiscală, este o legătură directă, fără nici o tăgadă, între între cele două fenomene. Dar, pe de altă parte, eu am spus-o tot timpul, îmi doresc foarte mult să crească conformarea voluntară a contribuabilului, la declarare și la plată.

Justnews: Revenim la asta mai târziu.

L.Heiuș: Atunci când mergi pe inspecție, de fapt, tu alergi în permanență după cineva care a produs fapta respectivă, care a făcut evaziunea și tu vii din spate, încercând să-l identifici și să-l prinzi. Ori, cel mai bine pentru a lupta eficient împotriva evaziunii fiscale, este să creezi, pe de o parte, niște mecanisme, fie legislative, fie procedurale, care să îngrădească sau să reducă la minimum posibilitatea de manevră a unui infractor economic și pe de altă parte, într-adevăr, să ai echipe de inspecție fiscală foarte bine pregătite, care pot să acționeze în timp real, ca să oprească această evaziune când ea se produce.

Justnews: Și aveți echipe?

L.Heiuș: Da, bineînțeles. Dar nu am suficient de mulți oameni pe cât mi-aș dori pe partea de inspecție fiscală. Vă dau un exemplu, cel mai relevant pentru București-Ilfov: discutăm undeva în jur de 100-180 de inspectori fiscali. Este foarte puțin, ținând cont de volumul de activitate economică și de numărul de contribuabili care se regăsesc în București și Ilfov. La fel, Antifrauda, unde ca echipe operative discutăm de vreo 600 de oameni.

Justnews: Cât ar fi ideal?

L.Heiuș: Mi-e foarte greu să spun. Eu ca președinte îmi doresc să am cât mai mulți, pentru a putea fi prezent în cât mai multe locuri, dar trebuie să ai întotdeauna un echilibru între cantitatea de inspectori pe care îi ai și calitatea actului pe care trebuie să-l faci. În momentul în care vom reuși să ducem la bun sfârșit această digitalizare, această modernizare a ANAF, atunci, da, vei putea să faci o analiză de risc foarte corectă și să identifici cu precizie mare locurile unde se produce evaziunea fiscală și cine o face. Ca să te duci exact, la punct ochit-punct lovit. În același timp. eu cred că și calitatea actului de control va fi mai bună. Și revenind la partea de început a discuției noastre, cu cât ai o calitate mai bună a actului de control, cu atâta va scădea procentul care va fi de admitere în cadrul contestațiilor sau de admitere în favoarea contribuabilului în faza jurisdicțională.

Justnews: În raportul  de activitate al DIICOT, la Criminalitate economico-financiară –  evaziune fiscală, pe activitatea de urmărire penală se face referire doar la 29 cauze nou înregistrate în 2021. Nu vi se pare că inspectorii ANAF nu prea umblă după “pești mari”, în timp ce DIICOT-ul așteaptă să lucreze dosare importante?

L.Heiuș: Dacă ne referim strict la DIICOT, știți foarte bine că, din 2016, are niște competențe limitate pe partea de evaziune fiscală, procurorii DIICOT mergând pe dosare ce vizează elemente ale unor grupuri infracționale. Foarte multe din sesizările penale pe care le face ANAF sunt direcționate spre parchetele altor instanțe, fiecare cu competența pe care o are. Dar, eu am mai spus, nu sunt adeptul unui număr foarte mare de sesizări penale, al unui număr foarte mare de amenzi. Mă interesează ca sumele suplimentare să fie foarte bine identificate, definite, să fie achitate și să creștem încasările la bugetul de stat.  În momentul în care se face o sesizare penală, știți că nu se mai poate face nicio decizie de impunere și se așteaptă decizia organelor de urmărire penală. Și practic, atunci, și colectarea stagnează. Însă, când avem certitudinea că sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni, facem acea sesizare penală. Dar nu este, din punctul meu de vedere, un indicator relevant pentru activitatea ANAF.

Justnews: Este sesizat Parchetul și pentru pretinse fapte de evaziune cu prejudicii mici, să zicem de ordinul a 1.000 de lei?

L.Heiuș: Nu. Noi trebuie să ne direcționăm activitatea spre marea evaziune fiscală.

Justnews: Ați mediatizat cazul celor doi “nemernici”, care au amendat țărani ce vindeau produse la marginea drumului. Ați spus că sesizați Direcția de Integritate, dar au sărit în apărarea lor sindicatele din ANAF. Ce s-a mai întamplat?

L.Heiuș: Este în derulare o cercetare administrativă făcută de Direcția de Integritate din ANAF și aștept rezultatul final al acestei cercetări administrative.

Justnews: Colegii dvs nu au considerat că a fost cam dură exprimarea?

L.Heiuș: Ba da, foarte mulți. Cel puțin în mediul online au făcut cumva referire la acel cuvânt, pe care l-am folosit eu. Da, poate că puteam să folosesc un altul, dar gestul pe care l-au făcut și activitatea pe care, din păcate, în ultimii ani a desfășurat-o această echipă, aproape că mă face să spun că, dacă ar fi să-l folosesc din nou, l-aș folosi pe același. Chiar dacă nu a fost, poate, cea mai fericită exprimare. Dar asemenea gesturi nu pot să fie tolerate și nu trebuie să se mai întâmple ca inspectorii ANAF să se ducă să dea asemenea amenzi și să evite să meargă acolo unde, într-adevăr, se face evaziune fiscală.  Și eu sunt convins că știau unde trebuie să meargă, știau ce au de făcut, nu să te oprești pe marginea drumului și să te iei de acei comercianți care vindeau și ei câteva fructe sau țuică făcută acasă, chiar dacă nu aveau voie. După ce ai rezolvat toată evaziunea fiscală din România, după ce totul este în regulă, după ce toată contrabanda cu alcool din vestul țării este eradicată, atunci da, te poți duce și pe asemenea cazuri. Și haideți să fim serioși. Când vorbim de 600 de inspectori antifraudă și avem în Timișoara, în Arad, în orașe mari din vestul țării, locuri  în care se face evaziune fiscală serioasă, tu te oprești și amendezi niște oameni care vând pe marginea drumului, asta nu face parte și nici nu reprezintă obiectivele și strategia ANAF-ului.

Justnews: Ați adoptat recent ordinul nr. 1679 pentru aprobarea procedurii privind redirecţionarea impozitului pe profit, care vizează în principal donațiile către ONG-uri. Unele voci au spus că Statul ar încerca să controleze practic sursele de finanțare ale ONG urilor.  Cum comentați? De ce ați luat această decizie? Ajută sau încurcă această decizie ONG-urile?

L.Heiuș: A fost o lege, aprobată în trecut, care aducea niște facilități în plus pentru fundații și ONG-uri, în sensul că până la emiterea Ordinului președintelui ANAF, puteai să direcționezi acel procent de până la 20% din impozitul pe profit în timpul anului. Se închidea apoi exercițiul financiar, nu mai puteai să faci nimic, chiar dacă constatai, la final, după ce făceai toate reglajele, conform normelor de închidere a exercițiului financiar, că ți-au mai rămas poate un 5%, poate 15%. Și nu mai avea ce să-i faci. Prin această lege și prin acest ordin al președintelui ANAF, tocmai că se vine în ajutorul celor de la ONG-uri. În timpul anului se direcționează ca și până acum, nu s-a schimbat nimic, dar în primele 6 luni ale anului următor, dacă o societate constată că nu a atins acel nivel de 20%, poate să direcționeze spre ONG-uri și diferența.

Justnews: Deci, practic, va ajuta ONG-urile. Nu creați structuri de control care să supravegheze ONG-urile.

Heiuș: Nici vorbă. Singurul lucru care merită reținut: în timpul anului, dai direct din banii societății spre ONG, se închide anul la 31 decembrie, depui probabil bilanțul la 25 martie, cum era de obicei sau cel târziu în iunie, cum a fost anul anul acesta, constați că ți-a mai rămas o sumă de bani și hotărăști să o direcționezi. Ei, atunci durează 45 de zile. De ce? Pentru că din acei bani, deja impozitul tău a fost virat la bugetul de stat. E ca și când ar fi o rambursare de TVA din bugetul de stat. ANAF va identifica cei 5%, va verifica dacă într-adevăr nu s-a atins limita de 20% și va vira banii respectivi. Dar, la sumele ce se virează în timpul anului, nu s-a schimbat nimic. Din contră, aceste fundații și asociații au posibilitatea să primească mai mult decât primeau până acum. Este o facilitate suplimentară în sprijinul ONG-urilor.

Justnews: Sunteți în funcție de 6 luni. Ați pus recent: “viziunea mea asupra ANAF nu înseamnă număr de amenzi şi de dosare penale făcute şi chiar mă lupt împotriva acestor mentalităţi care încă se mai fac simţite în rândul inspectorilor noştri. Mă interesează creşterea conformării voluntare la declarare şi la plată”.  Eu cred că ne aflăm, nu în Olanda, ci în România, unde la mare preț sunt expresii precum “sunt șmecher”, “i-am fentat”. Nu sunteți cam optimist când mizați pe “conformarea voluntară” a contribuabilului român?

 L.Heiuș: Eu zic că nu. Și cred că acesta este drumul corect pe care trebuie să-l parcurgă Fiscul din România. Trebuie să ai un dialog permanent. Trebuie chiar să faci o educație a contribuabilului. Trebuie ca și contribuabilul din România să înțeleagă că plata impozitelor și taxelor nu este doar o obligație legală, ci și o datorie civică. Și cred că ăsta este drumul corect pe care trebuie să-l parcurgem. Mie îmi este foarte greu ca președinte ANAF să-l conving pe un contribuabil că e bine să-și plătească impozitele și taxele, iar el îmi spune: eu dau banii, dar nu întotdeauna banii pe care eu îi dau se duc sau să regăsesc în ceea ce îmi doresc eu, ca și contribuabil. Și aici are dreptate contribuabilul, nu am un argument. Dar nici nu poate un stat să existe fără plata impozitelor și taxelor. Și aici aș face o paranteză. Tot timpul se discută în spațiul public de acea pondere a încasărilor fiscale în PIB și că de ce în state din Uniunea Europeană este de 40 și ceva la sută, iar la noi media este numai de 26-27 la sută. Păi, noi evităm să spunem că sistemul de impozitare diferă de la un stat la altul. Și atunci nu poți să compari ponderea încasărilor fiscale în PIB în țările nordice, care au un sistem de impozitare și un nivel de impozitare foarte ridicat, cu, de exemplu, România, unde, în afară de contribuțiile pe muncă, impozitarea este redusă, se află la limita de jos comparativ cu orice stat din Uniunea Europeană. Și da, ca să revenim la întrebarea dumneavoastră, eu îmi doresc ca și conformarea voluntară în România să crească foarte mult și ea va crește în momentul în care vom reuși să modernizăm ANAF. Eu prefer această denumire de modernizare, nu de digitalizare, pentru că nu e suficient să ai programe informatice, să ai niște calculatoare foarte bune, dacă întreg mecanismul, dacă întreaga mentalitate a angajaților din ANAF, nu se schimbă, nu se modernizează. În acest caz, nu facem nimic. Deci, atunci când contribuabilii o să vadă că serviciile pe care noi le oferim sunt mult mai prompte, mult mai atractive, mult mai dinamice, atunci vom avea și noi informații mult mai bune și o să putem să acționăm acolo unde se produce evaziunea fiscală sau împotriva celor care nu înțeleg să-și achite taxele și impozitele la timp.

Justnews: Aveți cifre legate de conformarea voluntară?

L.Heiuș: Da, la declarare suntem undeva pe la 92-93% conformare voluntară, iar la plată ne apropiem de 86%. Deci marea majoritate a contribuabililor reprezintă contribuabili onești, care își declară și își achită impozitele la timp.  Și există, de înțeles, ca peste tot, un anumit procent care nu face acest lucru. Și noi trebuie să-i identificăm pe cei care nu fac acest lucru, trebuie să-i îngrădim, dar trebuie și să-i ajutăm pe cei care sunt de bună credință și care posibil, la un moment dat în activitatea lor, să aibă niște sincope, să aibă niște probleme. Iar Statul, prin Fisc, trebuie să fie alături de ei, să le dea o eșalonare la plată, să fie alături de ei într-o restructurare, poate a datoriilor, sau prin alte mecanisme care există în legislația din România. Acum putem să creăm un parteneriat cât mai corect între Stat, prin ANAF, și contribuabil.

Justnews: Poate că digitalizarea se poate realiza, dar nu știu cum o să fie cu schimbarea mentalității, a atitudinii funcționarului ANAF.

L.Heiuș: Aici am demarat câteva lucruri. Am încheiat colaborări cu foarte multe universități de profil și facem aceste colaborări din două perspective. În primul rând, aduc studenți care să desfășoare anumite luni de practică în instituția noastră, să înțeleagă ce înseamnă Fiscul, să înțeleagă ce înseamnă administrația financiară din România, chiar dacă poate nu vor lucra niciodată la ANAF, dar îi va ajuta în cariera lor.  În al doilea rând, avem colaborări cu lectori, cu profesori universitari care vin și participă la cursurile noastre de pregătire profesională, ale angajaților din ANAF.  Anul acesta s-a înființat o structură nouă, la care încă lucrăm ca să o dezvoltăm, și anume o Școală de Fiscalitate în cadrul ANAF care va avea principalul rol de a asigura o pregătire profesională continuă a angajaților din ANAF. Digitalizarea va crea competențe noi oamenilor din ANAF, care trebuie să fie pregătiți.  Vor fi cursuri în general de 5 zile, care se vor desfășura în diverse zone din țară, cu 20 – 25 de cursanți, dar și cursuri care se desfășoară la nivel de câteva ore, multe dintre ele în sistem online, cu formatori din rândul ANAF. Cele mai interesante vor fi cele în care efectiv dezbați anumite spețe, fie că sunt ca urmare a deciziilor luate de DGSC, fie că sunt urmare a sentințelor date de către instanțele de judecată. Acestea se dezbat cu inspectorii fiscali, ca să vadă cum se pun problemele și încercăm, astfel, să ne adaptăm la modul în care sunt soluționate dosarele și pentru a nu mai merge pe o ipoteză, care poate s-a dovedit greșit înțeleasă.

 

Foto: facebook – pagina personală

Alte articole