Draperii, o canapea pentru ”odihnă”, consumația la restaurantul MAI cu ocazia petrecerii de ziua lui Gelu Oltean, toate au fost plătite din fondurile operative ale serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne. Tribunalul Brașov a decis pe prelungirea arestării preventive a lui Gelu Oltean în dosarul Ayahuasca, fostul șef al DIPI fiind acuzat că a desfășurat operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc.
Este a treia prelungire a mandatelor de arestare emise pe numele lui Gelu Oltean, Vanessa Youness și Thomas Lishman, acuzați de procurorii DIICOT că au organizat ședințe de șamanism la care se consuma Ayahuasca și la care luau parte zeci de persoane.
Oltean nu este la primul conflict cu legea. În august 2016, DNA a început urmărirea penală față de acesta și alte cinci persoane din conducerea DIPI acuzate de delapidare și abuz în serviciu.
Gelu Oltean a fost pus sub învinuire sub acuzația de delapidare, uz de fals și abuz în serviciu după ce, în data de 28.01.2014, în calitate de conducător al D.I.P.I. și gradul de chestor de poliție, a aprobat plata sumei de 15.000 lei, suma de bani fiind utilizată ”pentru satisfacerea intereselor personale ale funcționarilor încadrați la D.I.P.I ori în scopul efectuării unor cheltuieli care nu se încadrează în nicio destinație bugetară aprobată pentru instituția în cauză”. Oltean a fost ajutat de subordonatul său, comisar șef Paul Răvoiu, care a întocmit un raport justificativ, înregistrat la D.I.P.I., cu nr. 01190201/18.02.2014, prin care a solicitat aprobarea plății sumei de 15.000 lei, sub pretextul efectuării unor cheltuieli operative de realizare a securității naționale. Prejudiciul a fost recuperat integral, în luna decembrie 2014, prin predarea banilor de către cms. șef Răvoiu Paul, la Compartimentul fonduri operative al D.I.P.I.
Șefii uitau să returneze banii
Problema cheltuirii fondurilor operative era una banală, subordonații șefilor neștiind cum să acopere sumele cheltuite fără justificare. Acest lucru reiese din înregistrările din dosar, discuție între doi ofițeri ai serviciului secret al Ministerului de Interne. ”Mie dacă îmi vine… că de aia… deci are un document care spune: «Da, tată, eu fac chestia asta. Eu mă duc în misiune. Eu mă întâlnesc cu sursa! Bă, vreau!», e aici, da? Nu după 3 luni…”, (…) „Ăla vine! «Da!», că zicea GELU: «Dă-mi și mie!» Ca și cum tu îl împrumuți pe el?”, (…) „Cere-mi-i atunci, faci raport, vin cu raport, faci notă, s-au cheltuit… dar nu: «Dă-mi 50.000 și lasă că vin!» Ca și cum îl împrumuți pe ăla!”, „Eu te înțeleg că tu ești între ciocan și nicovală, ca să spun așa, dar pe mine ce mă deranjează, să zic… noi am mai discu… și comandantul… și aici o să discut cu el: «Șefu’, păi ori aplicăm aceeași unitate de măsură cu toată lumea ori ăla e…» Că nu îl doare pixul și pe Zărnică să facă… Comandantul are nu știu câte rapoarte”, „Zărnică e mai șmecher și nu are decât 2 sau 3, dar are cheltuieli de… vorba aia! Ia uite!”, „(…) Cere avans. Bun. «Fă raport prin care să-ți aprobe comandantul să-ți dau 2.000 de lei ca să îi folosești în nu știu ce acțiune!» Că nu-s bani de buzunar, mânca-ți-aș! Nu că dacă îl cheamă Zărnică sau îl cheamă Popescu, gata: «ia 50.000 lei să-i ții, că poate îi cheltui sau poate nu!»”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA, rechizitoriu care nu a mai ajuns la instanță, dosarul fiind clasat de procurorul ierarhic superior.
Cravata lui Oprea
Un martor din dosar a explicat procurorilor faptul că, fiind directorul de cabinet al lui Gelu Oltean, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit, din dispoziția secretarului de stat și sarcini legate de cumpărarea unor produse din fondurile operative. În baza ordinelor date de Oltean, femeia a întocmit și rapoarte privitoare la cumpărăturile respective, după care a cumpărat produsele pe numele său și le-a livrat, tot în baza dispozițiilor primite, fie la cabinetul ministrului Afacerilor Interne, Petru Tobă, fie la alte instituții cu care D.I.P.I. colaborează. ”Pentru cabinetul ministrului Afacerilor Interne a cumpărat stilouri, pixuri, parfumuri, cămăși, cravate, ceasuri. Ceasurile costau în jur de 5.000 lei, stilourile erau de circa de 2.000-3.000 lei, martora amintindu-și că a cumpărat o cravată din Italia, în valoare de peste 100 euro. De la cabinetul ministrului Afacerilor Interne i s-a cerut ca acea cravată să fie o marcă anume, pe care nu a găsit-o în România, situație în care martora a sunat un coleg din Italia, care a cumpărat cravata de acolo. Fiindu-i prezentat bonul de 160 euro, de la Brioni Retail Italia S.R.L., l-a recunoscut ca fiind bonul de achiziție al cravatei la care a făcut referire în cuprinsul declarației, cu precizarea că bonul l-a înmânat unui membru al comisiei de control al fondurilor operative”, se arată în rechizitoriu.
Gardul operativ
Tot din fonduri operative, Gelu Oltean a plătit reparația unui gard al sediului unității din strada Răzoare. ”Secretarul de stat din acea vreme, Gelu Oltean, i-a dat dispoziție comisarului șef Ioan Dorin Popa, potrivit afirmațiilor celui ultim menționat, ca Diviziunea Administrativă să se ocupe de reparația gardului. Inculpatul Popa este cel care a negociat cu un arhitect și a angajat cheltuiala de 3.988,77 lei, menționată în factura emisă de o firmă de construcții”, se mai arată în document.
Canapeaua lui Gelu
Oltean și-a luat și draperii din fonduri operative. ”Fiind audiat, martorul a declarat că a fost convocat în biroul comisarului șef Dorin Popa. Produsele erau deja achiziționate și, în baza facturilor care i-au fost prezentate, martorul a completat raportul de decontare a sumei de 8.567,16 lei, din fondurile operative, ca urmare a dispoziției primite de la Dorin Popa. Cu acel prilej i s-a explicat că era vorba despre draperii și perdele pentru spațiile de lucru ale D.I.P.I., din sediul central al M.A.I. Ulterior, martorul a văzut personal acele perdele și draperii și a constatat că au fost utilizate pentru dotarea biroului secretarului de stat Gelu Oltean, precum și a secretariatului aferent și pentru un alt birou al D.I.P.I”, se mai arată în rechizitoriu.
O altă cheltuială din aceeași sursă a fost o canapea în valoare de 3.620 de lei, pentru spațiul de odihnă al secretarului de stat, Gelu Oltean, situat la etajul 1 al sediului D.I.P.I.
Prețuri subvenționate pentru chefuri
Același Oltean și-a sărbătorit ziua la restaurantul Excelsior, consumația fiind plătită tot din fonduri operative. ”A fost achitată, din fondurile operative ale D.I.P.I., contravaloarea unei consumații la restaurantul Excelsior al M.A.I., din data de 22.07.2014 (82 sticle apă, 2,1 kg arahide, 8 porții Campari, o porție de cartofi copți cu smântână, 20 porții cartofi prăjiți, 21 porții ceafă la grătar, 5 porții de ciorbă burtă, 2 porții de ciorbă vită țărănească, 2 sticle coca cola, 8 porții cotlet porc la grătar, 3 porții cremă de ciuperci, 6 cafele, 3 porții whiskey Jack Daniels, un gin, 2 sticle vin Jidvei Muscat Dry, 3 sticle Kinley, 14 porții legume Julien, 3 mici, 3 porții mozaic de șalău și somon, 9 porții mușchi vită la grătar, o porție de păstrăv la grătar, 14 Pepsi, 10,2 kg pulpă rață, 8 porții pulpe dezosate la grătar, o salată varză albă, 4 sticle vin Sole Quinta, 4 porții somon la grătar, 10 sticle vin Budureasca). Achiziția se încadrează în clasificația bugetară 20.30.02 – protocol și reprezentare”. Totul a costat 1976 de lei, restaurantul respectiv având prețuri subvenționate.
Dosar închis
În timpul anchetei, Oltean nu a dat declarații. Rechizitoriul a fost finalizat în octombrie 2018, dar a fost infirmat de procurorul șef de Secție Dănuț Volintiru care a și plecat ulterior din DNA.
În noiembrie 2018, DNA anunța că a clasat dosarul pe motiv că fapta nu există. Potrivit acestora, niciuna dintre persoanele în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii de „deturnare de fonduri” nu au avut calitatea de ordonatori de credite. ”Măsura virării de bani de la o clasificație bugetară la alta, în cadrul aceluiași capitol bugetar, nu o putea dispune, potrivit legii, decât ordonatorul principal de credite, care, în speță, era M.A.I., instituția D.I.P.I. fiind doar ordonator terțiar de credite”.
Mai mult, din probele administrate în cauză ”nu a rezultat că persoanele respective și-ar fi însușit sumele de bani menționate, ci dimpotrivă, că acestea au avut destinația acoperirii unor nevoi operative care țin de desfășurarea activității instituției și care au existat în realitate. În concluzie, chiar și în ipoteza că ar fi existat nereguli financiare cu privire la modul de utilizare și justificare a fondurilor operative, nu poate fi ignorat faptul că acestea nu au fost nici delapidate și nici deturnate, putându-se vorbi de o eventuală răspundere materială sau contravențională, după caz”, a susținut DNA la 2 ani de la începerea urmăririi penale.
