La aproape 4 ani de la moartea sa, fostului căpitan SRI Constantin Bucur i s-a făcut pe deplin dreptate. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat, pe 11 martie 2020, hotărîrea definitivă în procesul în care moștenitoarele fostului ofițer, Bucur Emilia, Bucur Adriana și Bucur Liana, au dat în judecată SRI-ul, cerînd anularea ordinului din 1996 prin care căpitanul Bucur a fost trecut în rezervă și implicit acordarea tuturor drepturilor salariale de care acesta ar fi trebuit să beneficieze in anii în care a fost plimbat nevinovat prin instanțe până în anul 2016, cand a fost achitat definitiv.
Iată minuta hotărârii ICCJ:
Soluție: Admitere recurs – Admitere recurs – cu casare – Dispune rejudecarea
Detalii soluţie: Admite recursul declarat de recurentele-reclamante Bucur Liana, Bucur Adriana şi Bucur Emilia împotriva sentinţei nr.3853 din 23 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi rejudecând: Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele Bucur Emilia, Bucur Adriana si Bucur Liana, în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii. Obligă pârâtul să emită un act administrativ prin care să îi recunoască antecesorului reclamantelor, Bucur Constantin, vechimea în muncă de care a fost privat, solda şi gradele militare care i-ar fi fost acordate, începând cu data trecerii în rezervă, în condiţiile legii. Respinge capătul de cerere privind declasificarea documentelor care au stat la baza măsurii de trecere în rezervă ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2020.
Cine a fost căpitanul Bucur
Potrivit publicației corectnews.com, căpitanul Constantin Bucur este cel care a demascat, în premieră, acțiunile de poliție politică si abuzurile comise de SRI în perioada în care instituția a fost condusă de Virgil Măgureanu. În 1996, Constantin Bucur a ieșit public, într-o conferință de presă, prezentând casete care demonstrau că SRI intercepta ilegal jurnaliști, oameni politici și membri ai societății civile. În același an, Constantin Bucur a fost trecut în rezervă, fiind apoi pus sub acuzare pentru furt, culegere și transmitere, respectiv divulgare sau folosire de informații cu caracter secret. Căpitanul Bucur a fost condamnat in final la 2 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă dispusă prin sentința nr. 177/20.10.1998 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti, confirmată prin Decizia nr. 54/14.06.1999 a Curții Militare de Apel și rămasă definitivă prin Decizia nr. 2.377/13.05.2002 a Curții Supreme de Justiție. La 11 ani de la decizia definitivă de condamnare, în 2013, CEDO a admis acțiunea căpitanului SRI împotriva României, stabilind că acesta nu a avut parte de un proces echitabil, iar libertatea de exprimare i-a fost incălcată. Drept urmare, CEDO a decis că statul român trebuie să îi plătească fostului ofițer SRI daune morale de 20.000 euro, pentru încălcarea Art. 6 (dreptul la un proces echitabil) și Art. 10 (libertatea de exprimare) din Conventia europeană a drepturilor omului. Automat, s-a trecut la revizuirea condamnării lui Constantin Bucur. Astfel, în 17 februarie 2015, judecătorul Gabriel Tănăsescu de la Tribunalul Militar București, instanța învestită cu examinarea fondului dosarului de revizuire, a dispus achitarea capitanului Bucur. Ulterior, în 7 iulie 2015, Curtea Militară de Apel București a menținut sentința de achitare, pentru ca în 11 februarie 2016 Înalta Curte de Casație și Justiție să confirme achitarea căpitanului Bucur. Decizia definitivă de achitare de la ICCJ, din 11 februarie 2016, a fost singura alinare pentru capitanul SRI. La scurt timp, în decembrie 2016, Constantin Bucur s-a stins din viață. Pe larg despre acest subiect pe http://www.corectnews.com/politics/inalta-curte-o-umileste-pe-sotia-capitanului-constantin-bucur
