La Curtea de Apel București se judecă apelul formulat în procesul în care 3 persoane – Cuzub Ciprian Mihai (fondator și presedinte interimar), Neguţescu Evelina Mihaela si Ruska David Laszlo – solicită judecătorilor înregistrarea formațiunii politice intitulate „Mișcarea Iubesc România” (MIR) în Registrul partidelor politice. În decembrie 2022, instanța de fond – Tribunalul București – a respins cererea petenților:
- Solutia pe scurt: Respinge cererea de înregistrare a partidului Mişcarea Iubesc România – Libertate, Demnitate, astfel cum a fost modificată, ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie principală. Obligă petenţii la plata către intervenientul principal a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi respinge cererea de obligare a petenţilor la plata onorariului avocaţial, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 07.12.2022.
În motivarea sentinței, consemnată de rejust.ro, instanța a amintit că, la data de 26.10.2022, a depus cerere de intervenţie în interes propriu intervenientul partidul politic „Mișcarea Iubim România” (MIR), reprezentată de președintele Zaharia Viorel, care, în temeiul art. 20 alin. 2 din Legea nr. 14/2003, a solicitat respingerea cererii de acordare a personalităţii juridice a Partidului „Mișcarea Iubesc Romania” (MIR). Instanța a constatat că, prin sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti în data de 19.11.2021, definitivă prin neapelare la 15.12.2021, a fost acordată personalitate juridică partidului politic „Mișcarea Iubim România” (MIR), care a fost astfel înscris în Registrul Partidelor Politice, operat de Tribunalul Bucureşti.
Judecătorul a apreciat că denumirea integrală a partidului a cărui înregistrare se solicită nu se deosebeşte clar de denumirea integrală a partidului deja înregistrat, fiind deci în prezenţa unei identităţi parţiale de denumire. Astfel, a conchis instanța, nu este rezonabil a avea aşteptarea ca un cetăţean obişnuit, fără pregătire juridică, să poată face diferenţa între cele două denumiri, întrucât identitatea parţială între cele două denumiri generează confuzie. De asemenea, instanța a constatat că o identitate parţială există şi între denumirile prescurtate ale celor două partide (MIR), precum şi între semnele permanente sub formă grafică, ambele având un simbol (inimă versus steagul lupul dacic) încadrat în conturul teritoriului României.
