Acasă Blog

Concurs pentru ocuparea a două posturi vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Alexe Bogdan
-
0
Concurs pentru ocuparea a două posturi vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin Ordinul Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 213 din 03.07.2025 s-a aprobat organizarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 4 iulie – 31 octombrie 2025, a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile art. 237 – art. 251 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat- asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Ordinul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 81 din 2 martie 2023.

Concursul se organizează pentru ocuparea a 2 (două) posturi vacante de magistrat- asistent existente la Secţia I civilă din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La concurs se pot înscrie persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 şi care au o vechime de cel puţin 5 ani în funcţiile de specialitate juridică prevăzute la art. 63 alin. (1) din aceeaşi lege. Condiţia de vechime trebuie să fie îndeplinită la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere. Taxa de înscriere la concurs este de 2000 lei şi se achită în contul IBAN RO86TREZ70020E330500XXXX – ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE (CUI 4340587), cu menţiunea: “Taxă concurs”.

Înscrierea candidaţilor la concurs se face la Registratura generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Bd. Octavian Goga nr. 2, Tronsonul 3, Mezanin I, camera 7, până la data de 25 iulie 2025. Concursul constă în următoarele etape succesive:

  • verificarea dosarelor de concurs;
  • probele scrise pentru verificarea cunoştinţelor juridice;
  • testarea psihologică;
  • verificarea condiţiei privind buna reputaţie;
  • vizita medicală.

Probele scrise ale concursului vor avea loc în data de 24 septembrie 2025. Locul şi ora desfăşurării probelor scrise urmează a fi stabilite în funcţie de numărul candidaţilor înscrişi şi va fi comunicat, în timp util, prin afişare la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din Bd. Octavian Goga nr. 2, sector 3 şi pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, www.icci.ro.

Prima probă scrisă a concursului (testul grilă de verificare a cunoştinţelor teoretice) va fi susţinută de candidaţi, la următoarele materii:

– pentru posturile aferente Secţiei I Civile:

  • Drept civil (20 de întrebări – materie specifică secţiei)
  • Drept procesual civil (20 întrebări)
  • Jurisprudenţă CEDO (5 întrebări)
  • Jurisprudenţă CJUE (5 întrebări)

Cea de-a doua probă a concursului (proba scrisă practică) constă în motivarea unei hotărâri judecătoreşti, astfel cum prevede Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Nota finală la concurs o reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la cele două probe scrise. Pentru ocuparea unui post de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7 (şapte) la fiecare dintre cele două probe scrise.

Cum a fost dizolvată filiala din România a Societăţii Internaţionale de Telecomunicaţii Aeronautice – S.I.T.A.

Dragoș Bone
-
0
Cum a fost dizolvată filiala din România a Societăţii Internaţionale de Telecomunicaţii Aeronautice – S.I.T.A.

În ianuarie 1991, Guvernul României, condus de Petre Roman, aproba Hotărârea nr. 39/1991 privind autorizarea funcţionării unei filiale în România a Societăţii Internaţionale de Telecomunicaţii Aeronautice – S.I.T.A. . Organizaţie internaţională neguvernamentală şi societate cooperativă a companiilor aeriene, cu sediul înregistrat la Bruxelles – Belgia, în cadrul căreia Compania de transporturi aeriene române TAROM – S.A. avusese statutul unui membru cooperator activ cu începere din luna iulie 1962, S.I.T.A. avea în frunte, din februarie 2022, ca Chief Executive Officer (CEO) pe David Lavorel. Tot prin HG 39/1991, conducerea filialei Societăţii Internaţionale de Telecomunicaţii Aeronautice – S.I.T.A. din România trecea de la Compania de Transporturi Aeriene Române TAROM la S.I.T.A., în conformitate cu convenţia semnată între aceasta şi S.I.T.A. la data de 22 martie 1990. Filiala S.I.T.A., care avea sediul principal în București (B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1) și funcţiona cu respectarea legislaţiei române, avea ca obiect de activitate organizarea, dezvoltarea, dotarea, folosirea şi exploatarea unor sisteme moderne şi automatizate de telecomunicaţii, precum şi asigurarea mijloacelor tehnice pentru prelucrarea oricăror categorii de informaţii şi servicii de transmisiuni pentru industria transportului aerian şi activităţile conexe ale acesteia, care include companiile aeriene române şi străine, membre ale S.I.T.A.

La sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, prin cererea depusă pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a III-a civilă, petenta Filiala din Româania a „Societăţii Internaţionale de Telecomunicaţii Aeronautice S.I.T.A.” a solicitat dizolvarea filialei din România a S.I.T.A., astfel cum s-a dispus prin decizia Directorului General Executiv nr. 1 din data de 13.01.2025, în temeiul OG nr. 26/2000.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța a notat că, potrivit art. 54 alin. 1 lit.c din OG nr. 26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii – „ (1) Asociaţiile şi federaţiile se dizolvă: …. c) prin hotărârea adunării generale.” De asemenea, art. 8 din statutul Filialei din România a Societăţii Internaţionale de Telecomunicaţii Aeronautice – S.I.T.A., prevede faptul că filiala poate fi închisă printr-o hotărâre a biroului principal al S.I.T.A., în conformitate cu prevederile legislaţiei române.

Tribunalul a remarcat însă faptul că, deşi în decizia nr. 1/13.01.2025 se face referire la faptul că dizolvarea filialei se poate dispune doar printr-o hotărâre a Consiliului de Administraţie al S.I.T.A., nu a fost ataşată în dosar o asemenea hotărâre, fiind depusă doar decizia directorului general. Analizând Hotărârea Consiliului de Administraţie al S.I.T.A. din 07.12.2021, tribunalul a constatat că acesta este un mandat general acordat Directorului General Executiv (CEO), domnului David Lavorel, nu este un mandat special acordat în vederea dizolvării Filialei din România a S.I.T.A., pentru a se pute aprecia că nu mai este necesară hotărârea Consiliului de Administraţie, potrivit art. 8 din Statut. Pentru aceste motive, având în vedere faptul că dizolvarea Filialei din România a Societăţii Internaţionale de Telecomunicaţii Aeronautice nu s-a dispus prin hotărâre a Consiliului de Administraţie al S.I.T.A., potrivit prevederilor art. 54 OG nr. 26/2000 şi art. 8 din Statut, Tribunalul București a hotărât să respingă cererea ca neîntemeiată.

Conducerea S.I.T.A. nu a renunțat și a decis să atace sentința cu apel la instanța superioară. Chiar la primul termen de judecată, magistrații Curții de Apel București au hotărât să admită cererea:

  • Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că: Admite cererea. Dispune dizolvarea petentei Filiala din România a Societății Internaționale de Telecomunicații Aeronautice – SITA. Dispune înscrierea prezentei hotărâri în registrul special. Definitivă. Pronuntată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instantei astăzi, 26.06.2025.

Un avocat suspendat, fost subprefect PSD și candidat ALDE la primărie, va merge la închisoare pentru țepe de milioane de euro date în domeniul imobiliar

Dragoș Bone
-
0
Un avocat suspendat, fost subprefect PSD și candidat ALDE la primărie, va merge la închisoare pentru țepe de milioane de euro date în domeniul imobiliar

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis joi, 10 iulie 2025, acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 13.09.2024 în dosarul de urmărire penală nr. 929/78/P/2023, între procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel. Anterior, instanța de fond – Curtea de Apel Cluj – hotărâse să respingă acordul de recunoaștere a vinovăției pentru faptul că soluţia la care s-a ajuns era nejustificat de blândă în raport de gravitatea infracţiunilor şi periculozitatea infractorului.

Avocat suspendat, fost subprefect PSD și candidat ALDE la primărie, Jidveian Ovidiu Viorel este considerat autorul uneia dintre cele mai mari înşelăciuni imobiliare din Alba. Bărbatul este acuzat de 251 de acte de înşelăciune în formă continuată, 1.339 de acte materiale de delapidare şi opt fapte de fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate cu consecinţe deosebit de grave, infracţiuni comise în legătură cu promisiuni de vânzare a unor apartamente într-un complex rezidenţial din Alba Iulia. ”Inculpatul, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi determinate, printr-un număr de 251 de acţiuni distincte, săvârşite în calitate de administrator sau, după caz, în calitate de asociat al societăţii SC P.R.A. la diferite intervale de timp in perioada decembrie 2018 – octombrie 2023, în numele, în interesul şi în realizarea obiectului de activitate al societăţii Parc Residence Alpha SRL (244 ocazii), respectiv săvârşite în nume propriu în perioada decembrie ianuarie 2021 – martie 2023 (7 ocazii), toate cu ocazia încheierii unor promisiuni de vânzare-cumpărare, i-a indus în eroare pe promitenţii-cumpărători (în unele cazuri în mai multe situaţii), prin prezentarea ca adevărate a împrejurărilor mincinoase că are capacitatea financiară şi resursele necesare pentru a finaliza proiectul imobiliar Parc Residence, pentru a le transmite dreptul de proprietate şi a le preda în termenul asumat contractual posesia unor spaţii şi a unor locuri de parcare din ansamblul imobiliar ce urma să se edifice în municipiul Alba Iulia, str. Frederik Mistral, nr. 5-5A, continuând totodată să-i menţină în eroare pe co-contractanţi, cu ocazia prelungirii termenelor contractuale, a modificării obiectului antecontractului ori cu ocazia rezoluţiunii promisiunilor de vânzare-cumpărare”, se arată în acordul de recunoaştere a vinovăţiei, consultat de publicația ziarulunirea.ro, preluată de G4media.ro.

Conform acordului încheiat cu procurorii, escrocul a acceptat o pedeapsă cumulată de 5 ani şi 9 luni de închisoare pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare cu consecințe deosebit de grave și fals în înscrisuri sub semnătură privată. De asemenea, individul trebuie să plătească și o amendă penală de 27.000 de lei (450 zile-amendă x 60 lei/zi-amendă). Instanța i-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., constând în exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice şi a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani, această pedeapsă urmând a se executa conform art. 68 alin. 1 lit. c C.pen. Instanța i-a atras atenţia inculpatului Jidveian Ovidiu Viorel că, în caz de neexecutare, cu rea-credinţă, a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea. În temeiul art. 486 alin. 2 C.proc.pen., lasă nesoluţionată latura civilă a cauzei în raport cu inculpatul Jidveian Ovidiu Viorel. În temeiul art. 487 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 404 alin. 4 lit. c C.proc.pen., menţine măsurile asiguratorii, respectiv cea a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile, respectiv cea a popririi asupra tuturor conturilor bancare și a depozitelor bancare deschise pe numele inculpatului instituite prin ordonanța procurorului din 30.05.2024 şi menţinute prin ordonanța procurorului din 12.09.2024 în vederea garantării reparării pagubei produse prin infracţiunile imputate (în cuantum de 28.559.400,22 lei și 5.107.725,11 euro), precum şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare. Decizia magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

 

Veste proastă pentru un primar din Olt: la următoarele alegeri nu va putea candida, judecătorii confirmând că s-a aflat în conflict de interese

Popescu Nicu
-
0
Veste proastă pentru un primar din Olt: la următoarele alegeri nu va putea candida, judecătorii confirmând că s-a aflat în conflict de interese

În toamna anului 2023, inspectorii Agenției Naționale de Integritate au stabilit că, prin raportul de evaluare nr.38347/G/II/27.10.2023, că Dima Ionuț Lucian, primar al comunei Coteana, Jud. Olt, în perioada exercitării mandatului de primar (2020–2024), s-a aflat în conflict de interese administrativ, fiindcă a emis o dispoziție care a produs un folos material pentru sine, respectiv, stabilirea cuantumului indemnizației de primar la un nivel superior celui prevăzut de dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Persoana evaluată a încălcat astfel prevederile art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, ce prevede că „primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I și alin.”

Edilul din Coteana, reales pentru un nou mandat de primar în 2024, a atacat în instanța de contencios administrativ raportul de evaluare al inspectorilor de integritate, cerând Curții de Apel Craiova anularea acestuia. În mai anul trecut, primarul Dima Ionuț Lucian a primit o veste bună:

  • Solutia pe scurt: Admite acţiunea. Anulează raportul de evaluare nr.38347/G/II/27.10.2023. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Craiova. Pronunţată în şedinţă publică azi, 13 mai 2024.

Numai că Agenția Națională de Integritate nu a renunțat la luptă, așa că dosarul a ajuns în fața magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție. La sfârșitul lunii trecute, judecătorii instanței supreme i-au dat o veste proastă primarului din Coteana:

  • Detalii soluţie: Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 189 din 13 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi, rejudecând: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Dima Ionuţ Lucian, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată. Obligă pe intimatul-reclamant Dima Ionuţ Lucian la plata către partea recurentă-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a cheltuielilor de judecată în sumă de 100 de lei, reprezentând taxă judiciară de timbru achitată în recurs. Definitivă. Pronunţată astăzi, 30 iunie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Potrivit legislației, „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat (…) încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective (…)”. „Persoana (…) față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică (…) pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.

Baroul București selectează avocați pentru litigii având ca obiect recuperare debite

Alexe Bogdan
-
0
Baroul București selectează avocați pentru litigii având ca obiect recuperare debite

Baroul București a publicat, la sfârșitul lunii trecute, un anunț pentru avocații interesați de organizarea unei selecții pentru reprezentarea Baroului București în litigii având ca obiect recuperare debite.  Scrisoarea de intenție, CV-ul și cerințele financiare se vor trimite până pe 25.07.2025 la adresa de email elena.pitu@baroul-bucuresti.ro.

În luna mai a acestui an, Baroul București anunța avocații interesați de organizarea unei selecții pentru reprezentarea Baroului București în litigii din materia contenciosului administrativ. În acest caz, se solicita o experiență în domeniu de minimum 15 ani.

Amânare pentru septembrie în procesul în care singurul român ajuns în spațiu se luptă în justiție cu Consiliul Naţional de Etică

Dragoș Bone
-
0
Amânare pentru septembrie în procesul în care singurul român ajuns în spațiu se luptă în justiție cu Consiliul Naţional de Etică

La Curtea de Apel București se derulează, de anul trecut, procesul în care Dumitru-Dorin Prunariu, primul român care a zburat în spațiu, a chemat în judecată Ministerul Cercetării și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI). Dumitru Prunariu, alături de Marius Ioan Piso, fost președinte și director executiv al Agenției Spațiale Române (ROSA), solicită instanței de judecată anularea Hotărârii nr. 42/31.08.2023, emisă de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, prin care cei doi au fost sancționați. La termenul de la sfârșitul lunii trecute, instanța a dispus scoaterea din cauză a Ministerului Cercetării Inovării şi Digitalizării ca urmare a transmisiunii calităţii procesuale. Judecătorul a constatat că au calitatea de pârâţi Ministerul Educației și Cercetării, Autoritatea Națională pentru Cercetare şi Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, stabilind următorul termen de judecată pentru data de 17 septembrie 2025, ora 14:30.

Sancționarea lui Prunariu
Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) a fost sesizat de Serviciul Corp Control și Strategie Anticorupție din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, printr-un document înregistrat cu nr. 1929/9.06.2023. În urma analizei speţei, CNECSDTI a constatat că Dumitru Prunariu s-a aflat într-un conflict de interese, întrucât a ocupat în acelaşi timp funcţia de Director SP2 infrastructură al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), conform Actului adiţional nr. 3/2013, înregistrat la ROSA sunt nr. 507/25.11.2013, iar la MEN-CDI cu nr. 232/27.11.2013, şi funcţia de preşedinte al ROMSPACE – Asociaţia Română pentru Tehnologie şi Industrie Spaţială (conform http://romspace.ro/message.html), conform Adresei nr. 30432/2023/02.05.2023 de la Ministerul Justiţiei, persoană juridică care a beneficiat de fonduri de finanţare a cercetării din partea ROSA. Potrivit CCNECSDTI, chiar dacă Dumitru Prunariu a ocupat funcţia de director SP2 infrastructura doar în perioada mai 2012 – noiembrie 2013, având această poziţie, el a beneficiat de informaţii importante cum ar fi, de exemplu, organizarea şi evaluarea proiectelor-ofertă. Până la data de 27.11.2013, Dumitru Prunariu s-a aflat în componenţa echipei de conducere a Programului STAR al ROSA, iar Asociaţia Română pentru Tehnologie şi Industrie Spaţială ROMSPACE a participat la Programul STAR al ROSA la C2-2013 şi C3-2016.

În consecință, CNECSDTI a constatat încălcarea de către Dumitru Prunariu, în calitate de Director SP2 infrastructura al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), a obligaţiei legale de a evita conflictele de interese, întrucât a ocupat în acelaşi timp și funcţia de preşedinte al Asociaţia Română pentru Tehnologie şi Industrie Spaţială (ROMSPACE), care a beneficiat de finanţare din programul STAR al ROSA, conform următoarelor dispoziţii din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare:

  • art. 2 lit. c): « norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a cercetării-dezvoltării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare-dezvoltare obţinute prin acţiuni (…) »;
  • art. 2 lit. d): „norme de bună conduită în funcţiile de conducere în activitatea de cercetare- dezvoltare »;
  • art.21 alin. (6) lit. d): „neîndeplinirea obligaţiilor legale şi contractuale, inclusiv a celor aferente contractului de mandat sau contractelor de finanţare, în exercitarea funcţiilor de conducere ori de coordonare a activităţilor de cercetare-dezvoltare;
  • art.21 alin. (3) lit. a): „nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese în realizarea sau participarea la evaluări”;
  • art.21 alin. (4) lit. b): „b) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane din subordine.”

Conform art. 324 alin. 1 lit. h din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei naţionale, cu modificările si completările ulterioare, art. 14 alin. 1 lit. h şi i din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, CNECSDTI a dispus, pentru Dumitru Dorin Prunariu, următoarele sancţiuni ce urmează a fi aplicate, conform legii:

  • interzicerea, pentru o perioadă de 3 ani, a accesului la finanțare din fonduri publice destinate cercetării-dezvoltării;
  • suspendarea, pe o perioadă determinată de 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control sau ca membru în comisii de concurs.

Hotărârea nr. 42/31.08.2023 a CNECSDTI a fost adoptată cu 15 voturi ”pentru” (CNECSDTI are un număr de 23 de membri).

Replica lui Prunariu
Într-o reacție acordată publicației G4Media.ro, Dumitru Prunariu a catalogat decizia de sancționare drept ”o situație abuzivă și neconformă cu realitatea datorată concluziilor tendențioase ale unui corp de control al MCID și al Consiliului de Etică din august 2023” adăugând că ”nu am fost contactat și consultat niciodată de reprezentanții Corpului de Control cu privire la „constatările acestuia referitoare la mine”.  Referitor la acuzația de conflict de interese, Prunariu a declarat că ”se afirmă că sunt asociat în asociatia ROMSPACE, nefiind în fapt niciodată asociat (vezi extrasul atasat din Registrul asociațiilor). Se afirmă chiar că am fondat ROMSPACE (pag. 9 din decizie). În ROMSPACE am devenit doar angajat din 2013, conform CIM atasat, an în care am și ieșit din orice poziție în programul STAR, desfășurat în perioada 2012-2019, iar înainte de a avea vreun raport de muncă cu ROMSPACE am ieșit și din Consiliul Științific al ROSA (totul poate fi documentat). Numai din aceste prime neadevăruri dovedite simplu, prin documente accesibile public, se constată caracterul tendențios al acțiunilor corpului de control al MCID, trimis la ROSA cu dedicație, și al consiliului de etică.” În plus, Prunariu a afirmat că ”pentru a exista un conflict de interese, obligatoriu trebuie să existe o decizie luată de favorizare a unui proiect. În programul STAR, ca director al subprogramului infrastructură pentru perioada 2012-nov. 2013, nu am fost în situația de a lua vreo decizie! Evaluarea a fost făcută de experți evaluatori români și străini care și-au declarat imparțialitatea iar lista finală de punctaje a mers la ministrul cercetării pentru aprobare. Ulterior s-au încheiat contractele în ordinea punctajelor până s-a ajuns la limita bugetului aprobat pentru competiție”. Dumitru Prunariu a mai spus că ”s-a urmărit înlăturarea celor mai competente persoane din domeniul spațial și preluarea acestei activități de un grup care are doar interese particulare. Interesul României și relațiile ei internaționale și interne sunt puternic afectate.” El a anunțat că a depus, printr-o casă de avocatură, ”o contestație bine argumentată către acest Consiliu de etică, în care combat cu argumente și documente afirmațiile și concluziile lor, care au un caracter eronat, prejudiciator, tendențios, cu gravă confuzie generată de neștiință, neglijență sau rea-credință, contrar realității și probelor/documentelor la care au avut acces.”

Cine este Dumitru Prunariu
Dumitru-Dorin Prunariu este primul și singurul român care a ajuns în spațiul cosmic. În data de 14 mai 1981, la ora 20 16’ 38” (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format Dumitru Prunariu și Leonid Ivanovici Popov, cel din urmă cosmonaut sovietic care, în 1980, realizase recordul de durată în spațiul extraterestru de 185 de zile. Misiunea spațială a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri. Prunariu a devenit astfel primul român din istorie care a zburat în spațiu si al 103-lea om ce a ajuns în spațiul extraterestru. Pentru realizarea cu succes a zborului cosmic, atât Prunariu, cât și Popov au fost decorați cu cele mai înalte ordine ale României și URSS. Din anul 1981 și până în anul 1998 Prunariu a fost, cu o pauză de aproape doi ani, inspector-șef pentru activități aerospațiale în cadrul Comandamentului Aviației Militare și apoi al Statului Major al Aviației și Apărării Antiaeriene. Dumitru Prunariu a fost trecut în rezervă în 2007 cu gradul de general-maior de aviație (general cu două stele), apoi in 2016 a fost avansat la gradul de general-locotenent (in retragere), general cu 3 stele. În mai 2004 Dumitru Prunariu a fost numit prin decret prezidențial în postul de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Federația Rusă, dar a fost re-chemat în țară la 24 mai 2005 de către președintele Traian Băsescu după numai un an de mandat, având cu acesta divergențe din perioada când au deținut ambii funcții de conducere în Ministerul Transporturilor. Dumitru Prunariu desfășoară o bogată activitate profesională, fiind membru a numeroase asociații și comisii de specialitate din România și străinătate.

A fost respinsă o nouă contestație la executare a unui cetățean ceh, condamnat în dosarul “privatizărilor strategice” și protejat de autoritățile de la Praga

Popescu Nicu
-
0
A fost respinsă o nouă contestație la executare a unui cetățean ceh, condamnat în dosarul “privatizărilor strategice” și protejat de autoritățile de la Praga

Curtea de Apel București a decis, la începutul acestei luni, să respingă ca nefondată noua contestaţie la executare formulată de cetățeanul ceh Susak Michal:

  •  Solutia pe scurt: Decizia penală nr. 361/C din data de 04.07.2025 – În baza art. 425 ind.1 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p. rap. la art. 598 alin.1 lit.d C.p.p. respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul Michal Susak împotriva sentinţei penale nr.339/F/27.03.2025 pronunţate de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 45271/3/2024. În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă pe contestator la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziţia contestatorului şi a procurorului, prin mijlocirea instanţei, azi, 04.07.2025.

Cine este Susak Michal

Susak Michal este cetățeanul ceh trimis în judecată în 2009 de procurorii DIICOT, alături de mai multe persoane, între care Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului și Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în „dosarul privatizărilor strategice”. Ei au fost acuzați de comiterea de fapte penale în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procesele de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţa în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii  și C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, etc.

În ianuarie 2015, inculpații din dosarul privatizărilor strategice au fost găsiți vinovați de completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cehul Susak Michal primind o pedeapsă de 4 ani și 5 luni de închisoare cu executare, prin sentința penală nr. 1081/03.12.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă prin decizia penală nr. 11/27.01.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În baza hotărârii de condamnare, Tribunalul București, în calitate de instanța de executare, a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 322/27.01.2015 și, ulterior, mandatul european de arestare nr. 20/28.01.2015. Între timp, Susak Michal a plecat însă din România cu destinația Cehia, așa că pe numele lui este emis un mandat european de arestare, iar datele sale de identificare sunt postate pe site-ul Poliției Române, la Persoane Urmărite.

Cehia a refuzat să-l predea

În martie 2021, Susak Michal înaintase o cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, în care solicita, în temeiul art. 147 alin. 1 din Legea 302/2004, recunoașterea, pe cale principală, a următoarelor hotărâri:

– hotărâre judecătorească din data de 13.02.2017 a Tribunalului Municipal din Praga, prin care s-a respins cererea de predare a petentului,

– hotărâre din 26.03.2020 a Curții de Apel din Praga, prin care a fost refuzată recunoașterea și punerea în executare a deciziei de condamnare.

Articolul invocat ( art. 147 din Legea 302/2004) vizează recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de alte efecte decât cel al executării în regim de detenție a pedepsei, precum și a altor acte judiciare emise de autoritățile străine. În cerere, condamnatul Susak Michal, prin intermediul apărătorilor aleși, afirma că nu există niciun impediment pentru a nu se recunoaște aceste hotărâri, fiind hotărâri judecătorești pronunțate de o instanța judecătorească străină. Susak Michal considera că efectul juridic al recunoașterii vizează retragerea mandatului european de arestare, precum și a implementării în cadrul Sistemului de Informații Schengen a semnalărilor derivate din hotărâri judecătorești a căror recunoaștere este solicitată. În opinia lui Susak Michal, consemnată de rolii.ro, recunoașterea hotărârilor în cauză poate ar fi contribuit la îmbunătățirea situației sale juridice în România, putând fi declanșate procedurile necesare pentru asigurarea exercițiului unor drepturi fundamentale, inclusiv cel la liberă circulație, precum și la o eventuală constatare a unei cauze de împiedicare a executării pedepsei. În aprilie 2022, Curtea de Apel București a respins pretențiile cetățeanului ceh. Despre acest lucru, Justnews a relatat aici.

 

Compania de Autostrăzi, bună de plată față de un constructor italian, aflat în lichidare judiciară

Dragoș Bone
-
0
Compania de Autostrăzi, bună de plată față de un constructor italian, aflat în lichidare judiciară

În 2018, constructorul italian Tirrena Scavi SpA era desemnat câştigătorul contractului pentru construcţia Variantei de Ocolire Sud a municipiului Timişoara, în valoare de 272,433 milioane de lei, fără TVA, conform unui anunț dat publicității de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Lucrările au început în 2020, dar, din cauza întârzierilor, CNAIR a reziliat contractual cu italienii la sfârșitul anului 2022. La vremea respectivă lucrările erau executate în procent de circa 60 la sută, iar termenul pentru a nu se pierde cele circa 80 de milioane de euro fonduri europene era de 12 luni. În septembrie 2023 proiectul a fost reluat de către un alt executant și finalizat abia în septembrie 2024. Compania italiană Tirrena Scavi SpA se află în prezent în colaps, firma fiind administrată de un lichidator judiciar din martie 2023. Acest lucru nu a împiedicat-o să pretindă CNAIR daune interese în legătură cu proiectul  ‘Variantei de Ocolire a Municipiului Timişoara Sud’. Astfel,  prin cererea înregistrată la data de 05.10.2021, pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă, reclamanta TIRRENA SCAVI SpA în contradictoriu cu pârâtele CNAIR si Asocierea de firme ”SC VENTRA PROJECT MANAGEMENT SRL & UTIBER KOZUTI BERUHAZO KFT” a solicitat instanței să dispună:

  • revizuirea Ordinului de Modificare nr. 04 comunicat în 19.07.2021, în sensul consemnării faptului că Tirrena Scavi SpA este îndreptăţită, pentru lucrările de arheologie suplimentare, să acceseze Rezervele de Implementare în vederea recuperării unor costuri în cuantum de 9.767.146,37 lei (fără TVA);
  • obligarea pârâtei la plata daunelor-interese moratorii aplicate la această sumă, calculate potrivit formulei „rata de referinţă a dobânzii de politică monetară a BNR + 8 puncte procentuale”, începând cu data de 27.05.2021 şi până la data rămânerii definitive a hotărârii de admitere a prezentei acţiuni;
  • obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Publicația Newsonline.ro a menționat că, potrivit unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului referitoare la unele măsuri pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, ”rezervele de implementare” menționate în decizia Tribunalului București sunt o categorie de fonduri incluse în contractele semnate pentru obiectivele de investiții finanțate din fonduri europene din domeniul infrastructurii publice de transport, energie, mediu, dezvoltare urbană, regenerare urbană, eficiență energetică și iluminat public finanțate din fonduri europene denumite în continuare proiecte de infrastructură, care cuprind în structura devizului general de investiții cheltuieli privind protecția mediului, cheltuieli privind relocările de utilități, precum și alte categorii de cheltuieli similare necesare pentru implementarea proiectelor și care sunt independente de voința beneficiarului sau a executantului de lucrări sau care nu pot fi prevăzute cu exactitate la data organizării procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică sau a contractului sectorial, după caz, dar sunt strict necesare pentru implementarea proiectelor de infrastructură.

În urmă cu un an, instanța de fond a dat dreptate, în parte, constructorului italian aflat în lichidare:

  • Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Respinge capătul de cerere formulat în principal, ca neîntemeiat. Admite în parte capătul de cerere formulat în subsidiar. Obligă pârâtele să revizuiască Ordinul de Modificare nr. 4 (Om Rez nr. 01), în sensul consemnării că reclamanta este îndreptăţită, pentru lucrările de arheologie suplimentare, să acceseze rezervele de implementare în vederea recuperării unor costuri în cuantum de 6.739.775,79 lei. Obligă pârâta CNAIR să plătească reclamantei dobânzi legale penalizatoare, calculate conform art. 3 alin. (21) din OG nr. 13/2011, la suma de 6.208.420,11 lei, începând cu data de 27.05.2021 şi până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Obligă pârâtele să plătească în solidar reclamantei suma de 174.168,40 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă debitului principal (124.168,40 lei), onorariu avocat (40.000 lei) şi onorariu expert (10.000). Obligă pârâta CNAIR să plătească reclamantei suma de 3.964,86 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă debitului accesoriu. Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 18.000 lei, cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI- a civilă. Pronunţată astăzi, 15.05.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

După ce CNAIR a atacat sentința cu apel, dosarul a ajuns pe masa judecătorilor  Curții de Apel București. Luna trecută, magistrații CAB au pus capăt definitiv acestui litigiu:

  • Solutia pe scurt: Admite apelurile. Schimbă în parte sentinţa apelată, în sensul că: Obligă pârâtele să revizuiască Ordinul de Modificare nr. 4 (Om Rez nr. 01), în sensul consemnării că reclamanta este îndreptăţită, pentru lucrările de arheologie suplimentare, să acceseze rezervele de implementare în vederea recuperării unor costuri în cuantum de 5.436.324,91 lei. Obligă pârâta CNAIR să plătească reclamantei dobânzi legale penalizatoare, calculate conform art. 3 alin. (21) din OG nr. 13/2011, la suma de 4.904.969,23 lei, începând cu data de 27.05.2021 şi până la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Obligă pârâtele să plătească în solidar reclamantei suma de 148.099,38 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă debitului principal (98.099,38 lei), onorariu avocat (40.000 lei) şi onorariu expert (10.000). Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei. Compensează în parte cheltuielile de judecată efectuate de părţi şi obligă apelantele la plata sumei de 15.000 lei cheltuieli de judecată către intimată. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi, 19.06.2025.

Posesorii de carte de identitate electronică au nevoie la Registrul Comerțului de un certificat de atestare a domiciliului, în format electronic sau fizic

Alexe Bogdan
-
0
Posesorii de carte de identitate electronică au nevoie la Registrul Comerțului de un certificat de atestare a domiciliului, în format electronic sau fizic

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a prezentat săptămâna trecută o INFORMARE privind identificarea persoanelor fizice cu cartea de identitate electronică, precum și înregistrările în registrul comerțului, referitor la domiciliul/reședință. Astfel, având în vedere implementarea noilor cărți electronice de identitate care nu au tipărite datele privind domiciliul, acestea fiind incluse în cipul acestora, precum și a cerințelor din Codul Civil și legislația aferentă înregistrărilor în registrul comerțului referitoare la domiciliul persoanelor fizice, coroborat cu anunțul afișat pe pagina de internet a Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor privind eliberarea certificatului de atestare a domiciliului și/sau reședinței pentru utilizarea în România sau în străinătate, ONRC precizează că, în cazul cererilor de înregistrare în registrul comerțului cât și a cererilor de furnizare informații specializate, certificate constatatoare și copii/copii certificate, pentru persoanele care se legitimează cu cărți electronice de identitate,  trebuie prezentat certificatul privind domiciliul/reședința.
ONRC mai menționează că, potrivit  anunțului afișat pe pagina de internet a Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, la adresa https://depabd.mai.gov.ro/,  se eliberează un certificat de atestare a domiciliului în format electronic sau fizic. Serviciul de eliberare a certificatului privind domiciliul/reședința este afișat pe pagina de internet https://hub.mai.gov.ro/
Pentru obținerea documentului în format fizic, cererea se poate depune la orice serviciu public comunitar județean sau local de evidență a persoanelor sau, după caz, la sediul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor.

Bărbatul care, în aprilie 2022, și-a ucis fosta soție, înscenând un accident rutier în Pipera, a fost condamnat definitiv la ani grei de pușcărie

Dragoș Bone
-
0
Bărbatul care, în aprilie 2022, și-a ucis fosta soție, înscenând un accident rutier în Pipera, a fost condamnat definitiv la ani grei de pușcărie

Prin rechizitoriul emis la data de 02.09.2022 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului S.M.C. pentru comiterea infracţiunii de violență în familie sub forma omorului calificat, prevăzută de art. 199 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 188 – art. 189 alin. (1) lit. a) din Codul penal. Procurorii au susținut că, în mod premeditat (prin avertizări exprimate în mod repetat cu mai mult timp înainte și aduse la cunoștința fostei sale soții, dar și a altor persoane apropiate), la data de la data de 02.04.2022, la ora 08:53, în timp ce conducea autoturismul în care se afla, în calitate de pasager, fosta sa soție, în dreptul unui imobil situat pe Bd. Pipera din Voluntari, inculpatul a efectuat o manevră intempestivă de viraj către dreapta și a intrat în mod intenționat în coliziune frontală cu stâlpul de susținere a unei pasarele pietonale, montat pe trotuar, producând un accident de trafic rutier și cauzându-i pasagerei din dreapta (care nu purta centura de siguranță) un traumatism toraco–abdominal cu fracturi costale bilaterale și fractură de stern survenit în cadrul unui poli-traumatism, care au condus la producerea decesului prin lezionarea organelor interne.

Prin ansamblul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, s-a stabilit că inculpatul a fost căsătorit cu victima timp de 18 ani, locuind împreună cu rudele inculpatului și cu cei doi copii ai acestora. Din cauza multiplelor agresiuni fizice la care victima a fost supusă în mod constant de-a lungul căsniciei din partea inculpatului, aceasta fiind lovită cu pumnii, cu picioarele, dar și cu obiecte casnice, ajungând inclusiv la spital pentru a primi îngrijiri medicale, în anul 2017 victima a intentat divorț, mergând împreună cu inculpatul la notar, unde au stabilit custodia copiilor. După divorț, victima a decis să locuiască împreună cu inculpatul în domiciliul comun, continuând să fie amenințată cu acte de violență și cu moartea, agresată fizic și hărțuită în repetate rânduri, ultima dată pe 23.03.2022, când inculpatul i-a incendiat hainele în curtea casei. Manifestările violente ale inculpatului erau determinate de gelozia exacerbată a acestuia, determinată de bănuiala că victima ar fi avut o relație cu un alt bărbat, aceasta fiind motivul pentru care, într-un final, inculpatul a decis și a premeditat uciderea victimei, intenție manifestată expres și detaliat și în conversațiile telefonice purtate cu XXX  la datele de 31.03.2022 și 01.04.2022, când și-a dezvăluit gândurile de răzbunare pe care le avea față de victimă, inclusiv modalitatea exactă prin care acesta urma să o ucidă, respectiv prin ciocnirea autoturismului de un stâlp.

Din procesul-verbal de vizionare a imaginilor înregistrate de sistemele de supraveghere video a reieșit că autoturismul inculpatului, care rula cu viteză foarte mare, după ce a trecut de un SUV fără a fi incomodat în vreun fel de acesta, a virat brusc la dreapta (din banda nr. 2 de circulație), izbind violent piciorul de susținere al pasarelei pietonale situate pe trotuarul din dreapta b-dului Pipera. S-a putut astfel constata, cu uşurinţă, că nici înaintea autoturismului condus de inculpat şi nici în spatele acestuia (în imediata sa apropiere) nu a circulat un alt autovehicul care să-l influențeze în vreun fel pe conducătorul auto al acestuia. Mai mult, manevra pe care șoferul a efectuat-o nu a fost generată de niciun alt factor extern (apariția vreunui pieton, biciclist sau animal pe direcția de deplasare sau în proximitatea căii de rulare) și nici nu s-a observat că stopurile s-ar fi aprins ca urmare a apăsării pedalei de frână (ipoteza neacționării sistemului de frânare fiind confirmată și de lipsa oricărei urme de frânare imprimate pe carosabil).

La data de 14 februarie 2024, Tribunalul Ilfov l-a găsi vinovat și l-a condamnat pe inculpatul S.M.C. la pedeapsa de 22 ani închisoare.  Inculpatului i s-a mai aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) ?i i) C.pen., pe o perioadă de 5 ani, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen., după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate. Partea responsabilă civilmente EUROINS Romania Asigurare-Reasigurare S.A. a fost obligată de instanța de fond la plata, în total, către rudele victimei a sumei de 335.000 de euro drepte daune morale.   Inculpatul a mai fost obligat la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 10.091,20 lei aferentă fazei de urmărire penală. Sentința nu era definitivă și putea fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

Părțile au formulat apel, așa că dosarul a ajuns pe rolul unui complet de la Secţia a II-a penală a Curții de Apel București. Zilele trecute, instanța de apel a hotărât în plus doar să majoreze cu 100.000 de euro cuantumul daunelor pe care le va avea de achitat inculpatul rudelor victimei sale. Decizia judecătorilor este definitivă.

După un proces de 10 ani, Danone obține, în rejudecare, anularea unei amenzi primită de la Consiliul Concurenței

Popescu Nicu
-
0
După un proces de 10 ani, Danone obține, în rejudecare, anularea unei amenzi primită de la Consiliul Concurenței

În septembrie 2009, Consiliul Concurenței a decis deschiderea, din oficiu, a 4 investigații, în temeiul prevederilor art. 26 lit a) si art. 34 lit. a) din Legea concurenței nr.21/1996, pe piața de retail alimentar. Investigațiile au fost declanșate ca urmare a informațiilor obținute în cadrul investigației sectoriale realizate de către Consiliul Concurentei pe piața comercializării produselor alimentare, care au vizat documente contractuale încheiate de anumiți retaileri și furnizorii acestora. În urma investigației efectuate, s-a constatat că, pe parcursul perioadei 2005-2009, între 4 rețele de magazine, respectiv Metro, Selgros, Mega Image si Real, comercianți de produse de consum curent preponderent alimentare și un număr de 21 de furnizori ai acestora, s-a încheiat un complex de înțelegeri anticoncurențiale, prin care aceștia și-au restricționat reciproc comportamentul pe piață și au stabilit, de comun acord, niveluri minime sau fixe ale preturilor de vânzare si/sau revânzare. Restricționarea prețurilor de vânzare si de revânzare s-a realizat prin intermediul mai multor documente contractuale încheiate intre retaileri și furnizori, respectiv prin contracte și formulare de promoție. Formularele de promoții erau transmise de către retaileri furnizorilor pentru confirmarea activităților promoționale desfășurate pentru produsele furnizorilor în cadrul magazinelor.

În urma investigațiilor, Consiliul Concurenței a adoptat Decizia 13/14.04.2015, prin care se sancționează întreprinderile Mega Image SRL, Metro Cash&Carry Romania SRL, Real Hypermarket Romania SRL, Selgros Cash&Carry SRL, Agroalim Distribution SRL, Albalact SA, Argus SA, Danone PDPA SRL, Delaco Distribution SA, Macromex SRL, Napolact SA, Parmalat Romania SA, Quadrant-Amroq Beverages SRL, Star Foods EM SRL, Transilvania General Import Export SRL, Tymbark Maspex Romania SRL, Whiteland Import Export SRL și Zarea SA pentru încălcarea art.5 alin.(1) lit.a) din lege si art. 101 alin. (1) din TFUE, prin încheierea unor înțelegeri anticoncurentiale având ca obiect restricționarea preturilor in cadrul promoțiilor desfășurate în lanțurile de retail alimentar între anii 2005-2009, cu următoarele amenzi: Mega Image SRL – 24.569.530 lei, Metro Cash&Carry Romania SRL– 49.684.182 lei, Real Hypermarket Romania SRL–23.869.142 lei, Selgros Cash&Carry SRL– 29.202.355 lei, Agroalim Distribution SRL– 607.214 lei, Albalact SA– 2.199.507 lei, Argus SA– 623.106 lei,  Danone PDPA (Producție și Distribuție de Produse Alimentare) SRL – 2.639.243 lei, Delaco Distribution SA– 910.047 lei, Macromex SRL– 2.354.190 lei, Napolact SA– 1.164.467 lei, Parmalat Romania SA – 269.852 lei, Quadrant-Amroq Beverages SRL –3.193.541 lei, Star Foods EM SRL – 1.953.160 lei, Transilvania General Import Export SRL – 4.693.436 lei, Tymbark Maspex Romania SRL – 1.646.923 lei, Whiteland Import Export SRL – 2.324.484 lei, Zarea SA – 347.489 lei.

Danone PDPA SRL a atacat, în mai 2015, în instanța de contencios administrativ actul emis de Consiliul Concurenței, cerând anularea acestuia. După ce a trecut printr-un ciclu procesual iar prima instanță a respins din nou acțiunea, producătorul de lactate a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. La sfârșitul lunii trecute, după 10 ani de procese, judecătorii instanței supreme au anulat sancțiunea decisă de Autoritatea de concurență în ce privește compania Danone:

  • Detalii soluţie: Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Danone Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare SRL împotriva sentinţei nr. 442 din 17 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Caseză în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare : Admite în parte acţiunea astfel cum a fost precizată de reclamanta Danone Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare SRL. Anulează Decizia nr. 13/14.04.2015 emisă de pârâtul Consiliul Concurenţei., exclusiv în privinţa constatărilor referitoare la reclamantă şi a sancţiunii aplicate acesteia. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei. Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Danone Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare SRL împotriva considerentelor încheierii din data de 18 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Obligă intimatul-pârât Consiliul Concurenţei să plătească recurentei-reclamante Danone Producţie şi Distribuţie de Produse Alimentare SRL cheltuieli de judecată în cuantum de 50.350 lei, redus conform art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 25 iunie 2025.

Achitat de acuzațiile aduse într-unul din dosarele ANRP, un fost consilier al Alinei Bica va primi daune de circa 20.000 de euro pentru suferințele îndurate

Dragoș Bone
-
0
Achitat de acuzațiile aduse într-unul din dosarele ANRP, un fost consilier al Alinei Bica va primi daune de circa 20.000 de euro pentru suferințele îndurate

În februarie 2015, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Alina Bica și Mihăilescu Ionuţ Florentin, cel din urmă ofițer de poliție și consilier al Alinei Bica, ce era la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), ulterior procuror șef al D.I.I.C.O.T.. Potrivit acuzațiilor DNA, la data de 14.06.2014, inculpata Bica Alina Mihaela ar fi primit, în mod indirect, prin intermediul lui Mihăilescu Ionuț Florentin și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați situat în Snagov, județul Ilfov. Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.282.300 lei. În scopul ascunderii provenienței acestei cote din teren și mascării mitei, inculpatul Mihăilescu Ionuț Florentin împreună cu inculpatul Cocoș Alin, ar fi generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie. Concret, disimularea primirii mitei de către inculpații Bica Alina Mihaela și Mihăilescu Ionuț Florentin ar fi fost realizată în intervalul de timp 2013 – 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare – cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora. Fostul ofițer de poliție, care a fost reținut, arestat preventiv și apoi plasat sub control judiciar de la 29.01.2015 la 21.04.2015, fusese acuzat inițial de complicitate la infracțiunea de luare de mită, iar după schimbarea încadrării, de complicitate la infracțiunea de primire de foloase necuvenite.  Prin decizia penală nr. 87 din 05.12.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea inculpaților Mihăilescu Ionuț Florentin și Cocoș Alin, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.

Prin cererea de chemare în judecată ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secția a V-a Civilă la data de 04.05.2023, reclamantul Mihăilescu Ionuţ Florentin, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat următoarele: obligarea pârâtului la plata sumei de 1.675.495 lei (339.492 euro) reprezentând daune materiale provocate de dosarul penal în care a fost achitat şi de detenţia nelegală la care a fost supus, precum şi pentru perioada în care în mod nedrept a fost plasata sub control judiciar; obligarea pârâtului la plata sumei de 659.230 lei (133.574 euro) reprezentând daune morale cauzate prin detenţia nelegală a reclamantului şi condiţiile inumane şi degradante de detenţie la care a fost supus în perioada încarcerării, precum şi pentru perioada în care în mod nedrept a fost plasat sub control judiciar; obligarea pârâtului la plata dobânzii aferente sumei solicitate de la data formulării cererii de chemare în judecată şi până la achitarea integrală a sumei datorate; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Din materialul probator administrat a reieşit faptul că, privarea nedreaptă de libertate a fost de natură a provoca reclamantului suferințe psihice, fiind împiedicat să își desfășoare în mod normal viața de familie și viața profesională, consecințele negative producându-se și asupra membrilor de familie. Potrivit instaanței, nu pot fi negate consecinţele sociale ale arestului preventiv, frustrarea şi şocul resimţite de reclamant în perioada respectivă, lipsirea sa de dreptul fundamental la libertate afectându-i demnitatea, onoarea şi reputaţia profesională, producându-i un prejudiciu moral cert care trebuie să primească un remediu de natură a compensa perioada petrecută în detenţie nedreaptă.

Raportat la circumstanțele concrete din dosar şi având în vedere jurisprudența CEDO, Tribunalul a apreciat că suma de 15.000 euro, respectiv echivalentul în lei al acesteia la momentul plății este una rezonabilă, stabilită în echitate şi care este de natură să atenueze suferințele cauzate reclamantului ca urmare a privării sale de liberate pe o durată de 82 zile. În consecință, la data de 30 aprilie 2024, instanța de fond a pronunțat soluția în acest litigiu:

  • Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei în cuantum de 15.000 euro, echivalentul în lei la cursul de referinţă BNR de la data plăţii, reprezentând daune morale, precum şi la plata sumei de 27.665 lei, cu titlu de daune materiale. Obligă pârâtul la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor anterior menţionate, de la data de 04.05.2023, până la data plăţii efective. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei în cuantum de 2.000 lei, constând în onorariu avocaţial, cu titlu de cheltuieli de judecată proporţionale pretenţiilor admise. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată, azi, data de 30.04.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Nemulțumite de soluție, cele două parți au atacat-o cu apel. La începutul acestei luni, Curtea de Apel București a refuzat să admită apelul vreuneia dintre părți, dar decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la instanța supremă:

  • Solutia pe scurt: Respinge cererile de apel ca nefondate. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti, sub sanc?iunea nulităţii. Pronunţată prin punerea solu?iei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei,azi. 02.07.2025.
123...466Pagina 1 din 466

© Justnews @2023