Vlad Voiculescu a pierdut și apelul din litigiul cu Mircea Geoană, căruia îi pretindea daune morale de 50.000 de euro

Exclusivitate

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secția a V-a Civilă, la data de 02.12.2024, reclamantul Vlad Vasile-Voiculescu, în contradictoriu cu pârâtul Dan Mircea Geoană, a solicitat instanţei de judecată ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună constatarea încălcării dreptului la imagine, demnitate şi reputaţie al reclamantului, obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 50.000 euro cu titlu de daune morale pentru faptele ilicite comise, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii, obligarea pârâtului la publicarea, pe proprie cheltuială, a dispozitivului hotărârii în două publicaţii de circulaţie naţională, precum şi pe site-ul pârâtului şi pe reţelele de socializare (Facebook, Instagram) unde au fost postate materialele ce au un conţinut calomnios şi defăimător la adresa reclamantului, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea acțiunii, Vlad Vasile-Voiculescu, fost ministru al Sănătății și în prezent consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, a învederat că, în perioada 15.11.2024 – 23.11.2024, pârâtul, candidat la funcţia de preşedinte al României, a sponsorizat diferite reclame cu apariţie pe reţelele de socializare„Facebook” şi „Instagram”, printre care şi o reclamă ce îl înfățișează pe reclamant, alături de unii colegi de partid ai acestuia, precum şi mesajul conform căruia „AU FURAT 1 MILIARD DIN VACCINURI”, reclama fiind prezentă în mediul online timp de 9 zile, iar mesajul prezentat a ajuns la un număr de aproximativ 1 milion de persoane, audienţa estimată a postării fiind de peste 1 milion de persoane, iar numărul afişărilor fiind de asemenea de peste 1 milion. Vlad Voiculescu mai arătat că Mircea Geaonă l-a catalogat drept un „infractor”, un „condamnat penal” care a furat 1 miliard de euro din vaccinuri, încălcând în acest mod şi principiul de drept procesual penal al prezumţiei de nevinovăţie, principiu recunoscut atât de legislaţia naţională cât şi de CEDO.

În mai anul acesta, Tribunalul București a respins cererea ca neîntemeiată. Instanța a arătat că, în speţă, afirmaţiile lansate de pârât în spaţiul public au fost emise pe fondul unei campanii electorale, însă nici în reclama plătită postată pe Facebook, nici în cadrul dezbaterii prezidențiale de la Digi, pârâtul nu a menționat numele reclamantului. Or, tribunalul a apreciat că imaginea reclamantului, alături de cea a altor persoane publice, cu mesajul Au furat 1 miliard din vaccinuri, nu poate justifica, singură, în absența altor afirmații concrete referitoare la reclamant, potenţialul ofensator al mesajului transmis, chiar dacă reclama sponsorizată a fost accesibilă o perioadă de 9 zile, având o audiență deosebit de ridicată, de peste 1 milion de persoane. Având în vedere baza factuală de care a dispus pârâtul, modul în care au fost făcute afirmaţiile, dar mai ales calitatea părților implicate, instanţa a considerat că afirmaţiile pârâtului nu au caracterul unei fapte ilicite, întrucât nu s-a putut contura concluzia că pârâtul ar fi acţionat cu intenţia de a denigra reclamantul sau de a iniţia şi întreţine o campanie denigratoare împotriva acestuia prin postări pe site-ul de socializare Facebook, afirmaţiile sale constituie o critică rezonabilă a activităţii unui om politic. Pe cale de consecință, nefiind făcută dovada unei fapte ilicite, condiție necesară atât pentru aplicarea art. 253 alin. (1) lit. c) C. civ, cât și pentru atragerea răspunderii civile delictuale și obligarea la plata unor daune morale, conform art. 253 alin. (4) C. civ. și art. 1349 C. civ., tribunalul a respins cererea ca neîntemeiată.

Vlad Voiculescu a atacat sentința cu apel, care a fost soluționat, la începutul acestei săptămâni, de către Curtea de Apel București, tot în favoarea pârâtului Mircea Geoană:

  • Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Obligă pe apelantul-reclamant la plata către intimatul-pârât a sumei de 7.904,93 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 15.12.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
spot_img

Articole recente

A început implementarea proiectului ”Sistem Informatic pentru Executorii Judecătorești (SIEJ)”

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ), în parteneriat cu Ministerul Justiției (MJ), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Universitatea...

Mai multe articole din aceeași categorie