Concordatul preventiv este o procedură judiciară de prevenire a insolvenței prin care o companie aflată în dificultate financiară negociază un plan de restructurare a datoriilor cu creditorii săi, obținând protecție juridică împotriva executărilor silite. Acest proces, reglementat în principal de Legea nr. 85/2014, permite companiei să-și redreseze activitatea sub supravegherea instanței și a unui administrator concordatar. Acesta din urmă asistă debitorul în elaborarea unui plan care detaliază cum va fi redresată afacerea, inclusiv cum vor fi achitate datoriile (integral sau parțial).
BTDConstruct & Ambient SRL este o firmă de construcții din București, ce a avut 145 de angajați în 2024, cu care a realizat o cifră de afaceri de 265.882.931 lei și un profit de 8.305.182 lei. Prin ȋncheierea pronunțată la data de 12.02.2025, un judecător al Tribunalului Bucureşti Secţia a VII – a Civilă a admis cererea debitorului BTD Construct & Ambient SRL și a dispus deschiderea procedurii concordatului preventiv a acestuia. Prin aceeași ȋncheiere a fost numit ȋn calitate de administrator concordatar CITR SPRL, iar prin sentința civilă din 07.05.2025 a fost omologat planul de restructurare privind pe debitoarea BTDConstruct & Ambient SRL.
În iulie anul acesta, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, debitoarea BTDConstruct & Ambient S.R.L. a formulat o cerere prin care a solicitat obligarea creditorului CEC Bank SA să comunice un nou grafic de rambursare aferent contractelor sale de credit, cu evidenţierea scadenţei ratelor şi cuantumul dobânzilor aferente, în conformitate cu programul de plată al creanţelor ce se regăseşte în Anexa 6 a planului de restructurare, omologat prin Sentinţa civilă din 07.05.2025, pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a VII – Civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că debitoarea a ȋnvederat că-și ȋntemeiază cererea pe disp. art. 17 alin. 1 lit. h rap. la art. 33 alin 1 din legea nr. 85/2014. Prin sintagma „orice alte atribuții prevăzute de lege’’, legiuitorul a avut în vedere exclusiv acele cereri şi procese care decurg din măsurile dispuse în cursul procedurii concordatului preventiv. Soluţia legislativă reglementată în art. 17 din Legea nr. 85/2014 este restrictivă în sensul că judecătorul-sindic nu are atribuţii în soluţionarea unei cereri ori acţiuni ce nu sunt reglementate de legea 85/2014. Ȋn plus, printre atribuțiile prevăzute de legea 85/2014 nu se numără și o astfel de cerere. Astfel, în măsura în care debitorul a solicitat emiterea unui grafic de rambursare, deci a ȋnțeles să ȋnvestească instanța cu o actiune având ca obiect ,,obligație de a face’’, o astfel de cerere nu intră ȋn sfera de reglementare a legii 85/2014 și nici nu se subsumează art. 17 alin 1 lit h rap la art. 33 alin. 1 din lege. Simpla ȋmprejurare că față de reclamanta s-a deschis procedura concordatului preventiv nu transferă către judecățorul-sindic competența cu privire la toate litigiile ȋn care acesta este implicat, ci acesta are exclusiv atributiile prev. la art. 17 din legea nr. 85/2014. De altfel, susținerea debitoarei ȋn sensul ca o astfel de cerere ar fi admisibilă ȋn baza art.33 din lege este de natură a extinde de o manieră nesusținută din punct de vedere legal aplicarea textului de lege menționat, acesta făcând vorbire despre faptul că drepturile creditorilor vor fi modificate conform cu prevederile planului de restructurare, ȋnsă acesta nu poate fi un temei pentru admisibilitate unei cereri al cărei obiect este, ȋn esență, obligația de a face. Rezultă, așadar, faptul că acțiunea de față nu poate fi încadrată în competența specială a judecătorului-sindic, raportat la obiectul său, iar niciunul din articolele ce reglementează procedura concordatului preventiv ȋn legea nr. 85/2014 nu prevăd o astfel de posibilitate ȋn sarcina judecătorului-sindic.
Contrar sustinerilor debitoarei, ȋmprejurarea că judecătorul-sindic are competență ȋn omologarea planului de restructurare (atribuție prevăzută expres de legea 85/2014) nu ȋnseamnă că i-ar reveni și competența de a exercita orice fel de atribuții având ca obiect cereri ale debitorului care tind la asigurarea respectării efectelor unui plan de restructurare omologat de către creditorii afectati, așa cum sustine administratorul concordatar prin notele scrise, ȋntrucât ȋn această manieră aria de aplicare a normei speciale s-ar extinde ȋn mod nelegal, inclusiv asupra unor cereri reglementate de norme generale, cu ȋncălcarea principiului ,,specialia generalibus derogant’’. Or, câtă vreme, legiuitorul a stabilit prin norma specială doar competența judecătorului-sindic de a omologa planul de restructurare, orice alte cereri urmează a fi subsumate dreptului comun, iar nu legii speciale.
În concluzie, reținând că textele de lege invocate de debitoare nu prevăd posibilitatea formulării unei astfel de cereri, instanța a hotărât, la data de 24 iulie 2025, să admită excepția inadmisibilității invocate de CEC Bank SA și să respingă cererea, ca inadmisibilă.
BTDConstruct & Ambient SRL a atacat soluția cu apel, așa că litigiul a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătorii au anunțat că vor pronunța soluția definitivă în acest dosar la data de 26 noiembrie 2025.
