La data de 28.02.2023, reclamantul Statul Român, reprezentat legal de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în contradictoriu cu pârâtul XXX și cu pârâtele S.C. ENTECH CENTER CONSTRUCT S.R.L. şi S.C. ENTECH INVEST S.R.L, a solicitat obligarea pârâților la repararea integrală a prejudiciului produs bugetului de stat în cuantum de 3.650.431 lei, reprezentând TVA și impozit de profit, eludat de la plata către bugetul consolidat al statului, de către pârâți. În fapt, reclamantul a arătat că organele judiciare au dispus urmărirea penală în cauză cu privire la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălarea banilor, fapte prevăzute și pedepsite de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, persoanele menționate în cerere ar fi creat circuite fictive de creditare, având ca scop retragerea unor sume de bani din societățile menționate, cu justificarea ”restituire împrumut”, de asemenea, au derulat operațiuni suspecte. Prin ordonanța din data de 16.01.2023 emisă în dosarul de urmărire penală de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, s-a dispus clasarea cauzei față de XXX, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală întrucât în privința infracțiunilor de evaziune fiscală a intervenit prescripția răspunderii penale, iar în privința infracțiunii de spălare a banilor nu este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii. De asemenea s-a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunea de complicitate la spălarea banilor întrucât nu este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii, iar în ceea ce privește cele două societăți Entech, s-a dispus clasarea cauzei deoarece fapta nu există.
În ordonanță s-a arătat că XXX, în calitate de administrator de drept și de fapt al celor două societăți, a dispus înregistrarea în evidența contabilă a acestora și declararea de către organele fiscale, în mod repetat, a unor achiziții fictive de bunuri/servicii, în valoarea totală de 10.638.907 lei inclusiv TVA de la patru societăți comerciale cu comportament de tip ”fantomă”, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu, în cuantum total de 3.650.431 lei.
Tribunalul constată că angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta ilicită este reglementată prin dispozițiile art. 1349 C.civ.: ”orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”. Prin urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cere întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:
- fapta ilicită;
- prejudiciul;
- raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;
- vinovăția.
Potrivit instanței, fapta ilicită constată în aceea că pârâtul XXX, în calitate de administrator al societăţilor comerciale pârâte, a dispus înregistrarea în evidența contabilă a societății și declararea către organele fiscale, în mod repetat, a unor achiziții fictive de bunuri/servicii de la societăți cu comportament de tip fantomă în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cauzând astfel bugetului de stat un prejudiciu în cuantum total de 3.650.431, format din 1.344.310 lei impozit pe profit și 2.306.121 lei TVA. În consecință, la data de 19 decembrie 2024, Tribunalul București a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Statul Român, reprezentat legal de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în contradictoriu cu pârâtele S.C. ENTECH CENTER CONSTRUCT S.R.L. şi S.C. ENTECH INVEST S.R.L, ca fiind formulată în contradictoriu cu persoane fără capacitate de folosinţă, dar, în schimb, a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant în contradictoriu cu pârâtul XXX, pe care l-a obligat la repararea integrală a prejudiciului produs bugetului de stat în cuantum de 3.650.431 lei, la care se vor adăuga obligaţiile fiscale accesorii calculate de la scadenţă şi până la data plăţii. Sentința nu era definitivă, fiind atacată apoi cu apel la instanța superioară. Litigiul a ajuns astfel în fața magistraților Curții de Apel București la începutul lunii septembrie, numai că, în baza Hotărârii nr. 2/26.08.2025 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, instanța de apel a dispus suspendarea solutionării cauzei.
