Gabriela Scutea, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), a formulat, în data de 21 ianuarie 2021, concluzii prealabile la solicitarea pe care Tribunalul Argeș – Secția Penală a adresat-o Înaltei Curți de Casație și Justiție de a pronunța o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu în cazul a două chestiuni de drept:
- „Dacă infracţiunea de abuz în serviciu, în situaţia în care funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 din Codul penal sau la art.248 din Codul penal din 1969, la descrierea căreia s-a reţinut indiferent de calitatea persoanelor care sunt acuzate, obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit echivalent cu sumele stabilite drept prejudiciu, în cuantum superior sumei de 10.000 de euro, este de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin raportare la prevederile art.13 alin.1 lit.a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002”.
- „Dacă noţiunea de „folos necuvenit” prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000 se circumscrie sintagmei „valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro”, prevăzută de art.13 alin.1 lit.a teza a II-a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002, cu consecinţa atragerii competenţei materiale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie în temeiul art.13 alin.1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002”.
Situația juridică care a generat problema de drept
Cauza în care s-a solicitat dezlegarea chestiunii de drept are ca obiect contestația formulată de inculpaţi împotriva Încheierii din data de 19 decembrie 2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Pitești. Prin hotărârea menționată, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile şi excepţiile invocate şi a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş. Împotriva încheierii Judecătoriei Pitești au declarat contestație inculpații. În prealabil soluționării căii de atac, Tribunalul Argeș –Secția Penală a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție solicitarea de a pronunța o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu chestiunilor de drept menționate.
Argumentele procurorului general
Având în vedere că Legea nr.78/2000 și Codul penal (art.289 –292), pe de o parte, și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002, pe de altă parte, au fost concepute pentru a fi aplicate în mod conjugat în materia infracțiunilor de corupție, procurorul general a notat că aceste acte normative trebuie interpretate prin coroborare, iar în ipoteza în care „infracțiunile de corupție” sunt definite expres în cuprinsul primelor două acte normative ca având o sferă de aplicare mai restrânsă, fără a le include și pe cele asimilate infracțiunilor de corupție, aceeași interpretare trebuie să fie incidentă și în cazul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.43/2002”. În aceste condiții, ținând cont și de faptul că normele de competență sunt de strictă interpretare, chiar dacă folosul necuvenit obținut în urma săvârșirii unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie depășește echivalentul în lei a 10.000 euro, nu este atrasă competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Raportat la concluzia anterior enunțată, în sensul că dispozițiile art. 13 alin (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002 nu se aplică și în cazul infracţiunilor asimilate celor de corupţie, procurorul general afirmă că nu se mai impune a se analiza cea de -a doua chestiune de drept, respectiv dacă noțiunea de „folos necuvenit”,prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 poate reprezenta o „sumă sau bun care formează obiectul unei infracţiunii de corupţie”.
Concluzii
Raportat la conținutul și interpretarea dispozițiilor legale existente în materie, procurorul general al României constată că aceste chestiuni de drept, a căror dezlegare a fost solicitată, nu reprezintă reale probleme generate de dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale ori de opinii divergente exprimate și argumentate juridic. Pentru argumentele expuse anterior, Gabriela Scutea a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării prin care Tribunalul Argeș – Secția Penală a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție solicitarea de a pronunța o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu chestiunilor de drept menționate.
