În vara anului 2019, Florin Brabete, fost candidat al Partidului Verde la europarlamentarele din 2014, cu afaceri în domeniul reciclării deșeurilor și în MAE din decembrie 2018, potrivit profilului de pe LinkedIn, a fost desemnat consul general al României la Cahul – Republica Moldova. Numirea a fost făcută prin Hotărârea de Guvern nr. 591 din 12 august 2019, semnată de premierul Viorica Dăncilă, la propunerea ministrului afacerilor externe de la acea vreme, Ramona Mănescu.
Refuzat de Aurescu
După vizita medicală, viitorul șef al consulatului României de la Cahul a participat la programul de pregătire consulară în vederea plecării în misiune, a parcurs toată tematica stabilită prin program, care s-a derulat pe o perioadă de 4 săptămâni, după care s-au efectuat demersuri pe lângă Centrul Naţional de Paşapoarte Diplomatice şi de Serviciu Bucureşti pentru eliberarea paşaportului diplomatic electronic în vederea trimiterii acestuia în misiune. După îndeplinirea formalităţilor, la data de 01.11.2019 s-a întocmit de către Direcţia UPEM nota de plecare în vederea deplasării lui Florin Brabete la Cahul. În seara zilei de 8.11.2019, a fost contactat telefonic de directorul de Resurse Umane din MAE, care i-a comunicat că nu i s-a mai aprobat ordinul de plecare, de către noul ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, motiv pentru care i-a propus să intre în audienta la acesta, pentru a afla în mod concret de ce nu a fost semnat ordinul respectiv. Mult mai târziu, după aproape 4 ani, la propunerea MAE, a fost adoptată HG nr. 777/31.08.2023, prin care s-a decis ca Florin Brabete, care de altfel nu a mai fost trimis la post, să fie rechemat din calitatea de consul general, şef al Consulatului General al României la Cahul, Republica Moldova, şi să fie numit un nou consul general, Gabriel Nicola.
Între timp, în decembrie 2022, Florin Brabete formulase la Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul poştei electronice, o plângere prealabilă, prin care a solicitat să fie pusă în executare HG nr. 591/12.08.2019, prin care a fost numit în funcţia de consul general la Cahul Republica Moldova, precum și să îi fie achitate drepturile salariale.
Pretențiile
În aceste condiții, în martie 2023, reclamantul Florin Brabete s-a adresat instanței de contencios administrativ, solicitând în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Externe şi ministrul Afacerilor Externe, următoarele:
- Obligarea pârâţilor la îndeplinirea tuturor procedurilor administrative și diplomatice, inclusiv prin emiterea ordinului de trimitere la post, patenta consulară, execuatur, etc şi pe cale de consecinţă numirea reclamantului în funcţie, în vederea exercitării demnităţii de consul general al României la Cahul, astfel cum s-a adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 591/12.08.2019
- Obligarea pârâţilor în solidar la repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin neemiterea până în prezent, de către Ministerul Afacerilor Externe, a ordinului de plecare la post (patenta consulară), prejudiciu pe care îl consideră ca fiind echivalentul remuneraţiei cuvenite pentru calitatea de consul general începând cu data de 14.08.2019 (data publicării in Monitorul Oficial nr. 678 al României a HG nr. 591/2019) şi până la data trimiterii efective la post ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti din prezentul proces.
- Obligarea pârâţilor în solidar la plata cheltuielilor de judecată
Sentința și un alt proces
În februarie anul acesta, Curtea de Apel București a decis că acțiunea este prescrisă:
- Solutia pe scurt: Admite excepţia prescripţiei invocată de pârâţi. Respinge acţiunea, aşa cum a fost precizată cu privire la capătul 2 de cerere, ca fiind prescrisă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII a CAF. Pronunţată azi, 21.02.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Instanța a argumentat, în motivarea consemnată de rejust.ro, că HG 591/2019 a intrat în vigoare la data publicării acesteia în M.O., respectiv la 14.08.2019 și că de la această dată începe să curgă termenul de 90 de zile în care fostul consul trebuia să-și încheie misiunea, iar reclamantul Florin Brabete să-și îndeplinească misiunea. Acest termen expira la data de 12.11.2019. Interesul reclamantului de a acţiona s-a născut doar la data încetării mandatului ocupantului din perioada respectivă, respectiv de la 12.11.2019, iar nu la data de 01.10.2019 când figurează ultima semnătură pentru Planul de pregătire consulară, respectiv 01.11.2019 – data întocmirii Notei de plecare. În plus, reclamantul însuși a recunoscut că refuzul de a-i fi aprobat ordinul de plecare i-a fost comunicat verbal la data de 8.11.2019. Judecătorul a considerat că de la data de 12.11.2019, când au expirat cele 90 de zile prevăzute de HG nr. 591/2019, reclamantul a cunoscut refuzul MAE de a continua demersurile în vederea exercitării de către reclamant a misiunii de consul general. În concluzie, Curtea a reţinut că reclamantul a avut cunoştinţă de refuzul pârâtului încă din luna noiembrie 2019, astfel că termenul pentru introducerea acţiunii a început să curgă cel târziu de la data de 12.11.2019. De la această dată şi până la data introducerii acţiunii, 07.03.2023, s-a împlinit atât termenul de prescripţie de 6 luni, cât și termenul de 1 an, prevăzut de alin. 2 al art. 11 din Legea Contenciosului Administrativ. Or, formularea unei plângeri prealabile, la peste 3 ani de la data numirii reclamantului, nu poate modifica cursul termenului de prescripţie, a mai explicat prima instanță în decizia sa.
În paralel, Florin Brabete a inițiat o altă acțiune în instanță, tot la Curtea de Apel București, cerând anularea HG nr. 777/31.08.2023. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru 15 mai 2024.
