În mai anul trecut, Academia Tehnică Militară Ferdinand I, în calitate de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul XXX, a solicitat unei instanțe de contencios administrativ de la Tribunalul București obligarea pârâtului la plata prejudiciului în valoare de 53.120,31 lei, actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobînda legală aferentă pînă la data plăţii efective. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul nu a respectat angajamentul de plată nr.A1393/12.09.2013, fiind dator să restituie cheltuielile de întreţinere şi de instruire efectuate de MApN pe timpul şcolarizării acestuia în cadrul Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir din Breaza. În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile OG nr.121/1998 și a Legii nr.279/2023.
Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a reţinut că paguba s-a produs la 1.10.2018, ca urmare a exmatriculării cu obligativitatea restituirii cheltuielilor, conform Ordinului nr.70/1.10.2018, consemnat în O.Z.U. nr.185/2.10.2018, fiind constatată în baza raportului de audit public intern nr.AS409/13.08.2021. Prin decizia de imputare nr.A348/14.01.2022, s-a angajat răspunderea pârâtului pentru o pagubă de 50.005 lei, reprezentînd cheltuieli de întreţinere şi de instruire efectuate de MApN pe timpul şcolarizării acestuia în cadrul Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir, decizie care a fost contestată şi care nu a rămas definitivă. Numai că art.II din Legea nr.279/2023 a avut ca efect modificarea datei de la care se calculează termenul de prescripţie reglementat de art.21 din OG nr.121/2023 republicată (art.23 anterior), termenul de 180 de zile pentru efectuarea cercetării administrative şi înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă începând să curgă de la data de 21.10.2023, data intrării în vigoare a legii. Actele de cercetare care au stat la baza deciziei de imputare nule de drept nu mai puteau fi valorificate în noua procedură de antrenare a răspunderii militarului, fiind necesar ca, după intrarea în vigoare a Legii nr.279/2023, să se deruleze o nouă cercetare administrativă, conform noii proceduri. Cercetarea administrativă nu putea începe decât cu o dispoziţie a comandantului unităţii înscrisă în OZU, iar data înscrierii este data constatării pagubei, potrivit art.40 alin.1 din Instrucţiunile aprobate prin OMApN nr.M64/2024.
Din procesul-verbal de cercetare administrativă nr.A2865/2.04.2024, se poate observa că propunerea pentru recuperarea valorii actualizate a pagubei, de 53.120,31 lei, a avut la bază O.Z.U. nr.17/26.01.2024. Prin urmare, abia la 26.01.2024 a fost constatată paguba, care a declanşat noua procedură de răspunderea materială. Cum paguba imputată pârâtului a fost produsă la 1.10.2018, numai intrarea în vigoare a noilor dispoziţii legale nu este susceptibilă să repună reclamanta în termenul de constatare a producerii acesteia, în vederea angajării răspunderii militarului. Pârâtul nu poate fi ţinut într-o procedură administrativă peste termenul prevăzut de lege, de cel mult trei ani de la data producerii pagubei, cît timp nu îi este imputabil motivul pentru care a fost considerată nelegală cercetarea iniţială şi declarată nulă decizia de imputare de către legiuitor.
În opinia instanței, necesitatea reparării prejudiciului suferit de instituţie nu justifică depăşirea condiţiilor imperative prevăzute pentru răspunderea militarilor, comandantul putînd decide scăderea din evidenţa contabilă a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte răspunderea materială, în conformitate cu art.21 alin.6 lit.c din OG nr.121/1998. De altfel, şi art.52 alin.1 din Instrucţiuni prevede că, în situaţia în care comisia de cercetare administrativă face dovada că paguba a fost constatată la mai mult de 3 ani de la data producerii acesteia, MApN este decăzut din dreptul de a o recupera, atât de la autorul direct al pagubei, cât şi de la cei care aveau obligaţia constatării înăuntrul acestui termen, dacă omisiunea respectivă nu constituie infracţiune. Prin urmare, Tribunalul București a constatat că reclamanta a depăşit termenul de decădere special stabilit de art.22 din OG nr.121/1998, motiv pentru care nu va mai fi analizată respectarea dispoziţiilor generale ale art.2500 şi urm. C.civ. privind termenul de prescripţie, iar excepţia tardivităţii va fi admisă, iar acţiunea dedusă judecăţii va fi respinsă ca tardiv formulată.
După ce reclamanta a formulat recurs, litigiul a ajuns pe rolul Curții de Apel București care, luna trecută, l-a soluționat definitiv:
- Solutia pe scurt: Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Academia Tehnică Militară „Ferdinand I” împotriva Sentinţei civile nr.6.676/7.X.2024 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, din Dosarul nr.15891/3/2024. Obligă pe recurentul-reclamant la plata către intimatul-pârât XXX la plata sumei de 1.700 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Definitivă. Pronunţată pe data de 17.VII.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
