Poet, filosof și jurnalist, Augustin Ostace, de profesie medic, este un român fugit din țară în anii comunismului. El locuiește în Germania și periodic revine în țară pentru a-și prezenta operele. Mai multe informații, în portretul realizat aici de publicația Ziardebistrița.ro.
În iunie 2023, Augustin Ostace, în calitate de reclamant, a chemat în judecată pe pârâtul Parlamentul României, solicitând instanței ca, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună în principal, angajarea răspunderii civile delictuale şi plata unor despăgubiri în valoare totală de 50.000 lei, respectiv 5.000 lei despăgubiri materiale şi 45.000 lei despăgubiri morale. În motivarea acțiunii, consemnată de rejust.ro, reclamantul a arătat că Uniunea Scriitorilor din România (USR) l-a discriminat şi abuzat sistematic, în calitatea sa de candidat de membru, USR fiind o organizaţie de sorginte comunistă, infinţată şi coordonata în întregime de Partidul Comunist Român. Potrivit Legii nr. 136/2015, adoptată de Parlamentul României, revistele centrale ale USR sunt finanţate în întregime de la buget, însă au refuzat sa publice recenzii critice la cărţile anticomuniste ale reclamantului, generând astfel o stare de discriminare. Reclamantul a arătat că Parlamentul României acceptă în mod deosebit de grav o monumentala falsificare a istoriei comuniste a României, cu grava implicare a Uniunii Scriitorilor. În opinia lui Augustin Ostace, actele normative adoptate de Parliament (Legile nr. 8/2006 si 136/2015) au efecte dramatice asupra existenţei sale, efecte grav resimţite în patru ani de actiuni civile împotriva USR, reclamantului fiindu-i ştirbită personalitatea creativă, suferind astfel o degradare în plan social, psihologic şi profesional.
Prin sentinţa civilă din data de 13.10.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Parlamentul României. Judecătorul a explicat, în motivare, că Parlamentul României nu poate fi obligat să adopte anumite măsuri de legiferare de natură legislativă primară sau secundară prin intermediul unui demers judiciar și, prin urmare, lipsa unei inițiative într-un anumit domeniu nu poate fi privită ca fiind o faptă ilicită producătoare de prejudicii. Acțiunea de legiferare a Parlamentului în sensul limitării activității USR, prin urmare, nu poate reprezenta o faptă ilicită. Prin urmare, instanța consideră că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, mai exact prima condiție, cea referitoare la existența unei fapte ilicite.
Reclamantul a atacat în zadar soluția cu apel, acesta fiind respins de Tribunalul București în iunie anul trecut. Augustin Ostace nu a renunțat la luptă și a formulat recurs, care a fost judecat de Curtea de Apel București. Doar de un singur termen de judecată au avut nevoie magistrații pentru a pronunța următoarea hotărâre:
- Solutia pe scurt: Admite excepţia nulităţii. Constată nulitatea recursului formulat. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 22.01.2025.
