Judecătorii din apel au stabilit termenul de pronunțare în procesul în care Victor Ponta cere daune uriașe Statului Român, pentru că l-a implicat în dosarul „Rovinari – Turceni”

În toamna anului 2015, procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată și spălarea banilor, în ceea ce presa a numit dosarul „Rovinari – Turceni”. Ponta era acuzat că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinetul său de avocatură, ar fi obţinut de la SCA „Şova şi Asociaţii” peste 181.000 lei, pentru presupuse activităţi efectuate în conlucrare, dar care, în realitate, nu s-ar fi efectuat. DNA a susținut că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit recompensarea lui Victor Ponta pentru contractele încheiate de SCA ”Şova şi Asociaţii” cu complexurile energetice. Procurorii consideră că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă la nivelul companiilor de stat nu ar fi existat percepţia că Şova beneficia de susţinerea lui Ponta.

În decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe fostul premier Victor Ponta, după ce acesta primise decizie de achitare şi la instanţa de fond, în mai 2018. „Am fost tot timpul nevinovat și dosarul penal a avut, de la început, scopul de mă îndepărta din funcție. Mă bucur că am avut încredere în Justiție; le cer iertare celorlalți 4 inculpati (toți achitați) care au fost „victime colaterale”, a scris atunci Victor Ponta pe pagina sa de facebook.

În aprilie 2024, fostul prim-ministru a dat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanţelor, DNA şi pe procurorul Jean Uncheşelu, cel care l-a trimis în judecată pe Ponta în dosarul Turceni – Rovinari. Astfel, la Tribunalul București a fost înregistrat dosarul, având ca obiect „acţiune în răspundere delictuală”, în care reclamantul Ponta Victor Viorel a solicitat in contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finantelor Publice, Directia Nationala Anticoruptie si Uncheșelu Jean Nicolae, ca, prin hotărârea ce se va pronunta, să se dispună obligarea acestora:

• la plata sumei de 1.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral constând în vătămarea dreptului la reputație, onoare și demnitate al reclamantului produs prin fapta ilicita constând în acuzarea si trimiterea sa în judecata nedreaptă, pentru pretinse fapte de corupție pe care nu le-a săvârșit
• la plata sumei de 500.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral constând în încălcarea dreptului reclamantului la soluționarea procesului penal într-un termen rezonabil
• la plata sumei de 29.400,74 lei reprezentând daune materiale constând în cheltuieli cu onorariul avocațial pe perioada procesului penal
• la plata dobânzii legale aferente sumelor acordate, de la data formulării cererii de chemare in judecata și până la data plății, integrale a acestora.

La mijlocul lunii iunie 2025, instanța de fond i-a dat în parte dreptate reclamantului:

• Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor DNA şi Uncheşelu Jean Nicolae. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ponta Victor Viorel în contradictoriu cu pârâţii DNA şi Uncheşelu Jean Nicolae ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, ca neîntemeiată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice la plata către reclamant a sumei de 100.000 lei pentru prejudiciu cauzat prin încălcarea termenului rezonabil a dosarului penal, la plata sumei de 24.706,50 lei cu titlu de daune materiale, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestora de la data introducerii cererii de chemare în judecată(26.04.2024) şi până la data plăţii efective a debitelor. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată, azi, data de 11.06.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.

În motivare, judecătorul a reținut că fapta ilicită a pârâtului Statul Român există, apreciind că durata procesului penal în discuție, de peste 8 ani, este nejustificată, ținând seama de obligația statului de asigurare a unui termen rezonabil de soluționare a unei acuzații în materie penală. Cu atat mai mult, a arătat instanța,  situatia reclamantului a fost mai dificilă având în vedere poziția pe care el o ocupa, acesta făcând subiectul unor ample subiecte de presă, un dosar extrem de mediatizat la acel moment, cu o presiune psihologică majoră. Chiar si fără o condamnare definitivă, reputația politică a reclamantului a fost profund afectată, iar revenirea în activitatea publică a devenit mult mai dificilă. De asemenea, piesele dosarului relevă producerea unor consecințe ireparabile asupra vieții personale a reclamantului, viața privată și de familie a acestuia fiind grav afectată, starea de incertitudine prelungită excesiv determinând suferințe de ordin moral, acesta fiind nevoit să suporte pentru o perioadă îndelungată nesiguranța, subiectivă si obiectivă, a propriei situații, imposibilitatea derulării unei vieți normale și inerenta afectare a imaginii sale sociale.

Nemulțumite de sentință, părțile au formulat apel, așa că dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București. Chiar la primul termen de judecată, desfășurat la 4 noiembrie, instanța de apel a anunțat că va pronunța soluția sa în acest dosar la data de 18 noiembrie 2025.