În iunie anul acesta, pe site-ul www.gandul.ro a fost publicat articolul cu titlul „Fața nevăzută a dezastrului de la Praid. Cine este miliardarul implicat în aducerea castorilor care au blocat lucrările pentru devierea pârâului Corund”. Două zile mai târziu, pe site-ul www.realitatea.net era publicat articolul intitulat „Interesele uriașe ale străinilor care se ascund în spatele salinei Praid. Cum vânează Austria și Ungaria resursele românilor”.
O lună mai târziu, la 11 iulie 2025, Fundația Conservation Carpathia, vizată de cele două articole, se adresează instanței, chemând în judecată pe editorul publicației Gândul, SC Gandul Media Network SRL și pe SC DBV Media House SRL, ce are unic acționar PHG Media Invest S.R.L., firma soției lui Maricel Păcuraru, cel care deține în fapt trustul Realitatea și site-ul realitatea.net. Prin cererea sa, reclamanta a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâţilor la înlăturarea de urgenţă, cu caracter provizoriu a materialelor pretins defăimătoare expres precizate, precum şi a oricăror alte materiale cu efect similar defăimător, ca de altfel şi abţinerea de la republicarea în orice formă a articolului până la soluţionarea definitivă a litigiului pe fond, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, consemnată de rejust.ro, reclamanta a arătat că articolele publicate afectează în mod negativ reputaţia reclamantei, întrucât prin conţinutul şi gradul ridicat de accesare al acestora, creează impresia că aceasta, ca entitate juridică, ar avea implicaţii etiologice în declanşarea incidentului de la salina Praid. S-a precizat că pârâtele, prin articolele publicate, au indicat că acţiunile de mediu ale reclamantei, prin introducerea unor familii de castori în ecosistem, ar fi condus la degradarea salinei Praid. Reclamanta a mai subliniat că această împrejurare este de natură a distorsiona adevărul în sensul că reclamanta nu a reintrodus populaţii de castori în zona geografică vizată.
Analizând în mod coroborat dispozițiile legale precitate din Codul civil, Tribunalul București a reținut că, pe lângă condiția aparenței de drept, se impune verificarea îndeplinirii în prezenta cauză și a condițiilor stabilite de prevederile legale speciale, și anume: persoana care se consideră lezată (reclamanții) să facă dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei acțiuni ilicite, actuale ori iminente și că această acțiune ilicită riscă să îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat; reclamanții să facă dovada că prejudiciile cauzate acestora sunt grave; reclamanții să facă dovada că acțiunea nu este în mod evident justificată, potrivit art. 75 Cod civil; măsura luată de instanță nu trebuie să apară ca fiind disproporționată în raport cu prejudiciile cauzate. În ceea ce priveşte condiţia existenței producerii unui prejudiciu greu de reparat, tribunalul reține că reclamanta a arătat că prin accesarea si lecturarea articolelor pe site-urile www.gandul.ro si www.realitarea.net orice persoană își poate schimba percepția asupra reclamantei și o va considera direct responsabilă de producerea evenimentului de la salina Praid. Totuși, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu grav prin publicarea acestor articole, deși a beneficiat de cadrul procesual necesar pentru a putea realiza aceasta. Or, potrivit art. 249 Cod procedură civilă, sarcina probei îi revenea reclamantei. Simplele alegații în cadrul unui proces civil, care nu sunt dublate de probe, nu pot fi reținute de către instanță. Instanța consideră că generarea unei imagini negative reclamantei în domeniul în care activează, în lipsa unor probe care să contureze prejudicii concrete, nu se circumscrie noțiunii de ,,prejudiciu grav” prevăzut de art. 255 alin. 3 Cod civil, care să justifice luarea unei măsuri provizorii pe cale judiciară. Totodată, instanța apreciază că generarea unei imagini negative reclamantei în domeniul în care activează, fără dovedirea în concret a unor prejudicii grave în sensul prevăzute de art. 255 alin. 3 Cod civil, nu poate fundamenta un raport de proporționalitate între acestea și luarea măsurilor provizorii solicitate de către reclamantă, care poate reprezenta o eventuală ingerință în exercitarea dreptului la liberă exprimare al pârâților și totodată în exercitarea dreptului cetățenilor la informare cu privire la chestiuni publice. În consecință, în virtutea considerentelor expuse, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale formulată de către reclamanta Fundaţia Conservation Carpathia.
Fundația Conservation Carpathia a atacat sentința cu apel, așa că litigiul a ajuns pe rolul Curții de Apel București. La începutul acestei luni, instanța de apel a soluționat definitiv dosarul:
- Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a apelantei-reclamante şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei -pârâte DBV Media House SRL, invocate de către aceasta din urmă, ca neîntemeiate. Respinge apelul, ca nefondat. Obligă apelanta-reclamantă la plata către intimata-pârâtă DBV Media House SRL a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2420 lei reprezentând onorariu de avocat în apel. Definitivă. Pronunţată azi, 05.12.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
