Fostul președinte al Colegiului Psihologilor din România rămâne cu condamnarea de 1 an cu suspendare

Exclusivitate

Curtea de Apel București a hotărât luni, 26 aprilie ca Mihai Aniței, la data faptei președinte al Colegiului Psihologilor din România, să rămână cu pedeapsa pronunțată de Tribunalul București, respectiv 1 (un) an închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 3 ani, pentru săvârsirea infracțiunii de prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false. Magistrații Curții de Apel au redus totodată de la 30.000 la 15.000 lei suma pe care inculpatul Aniţei Mihai va trebui să o achite drept cheltuieli judiciare avansate de stat.

În 10 septembrie anul trecut, Tribunalul București a decis să înceteze procesul penal inițiat împotriva inculpatului Aniței Mihai cu privire la o altă infracțiune, respectiv conflict de interese prev. de art. 301 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 C.pen. si art. 5 C.pen. (corespunzator art. 253/1 C.pen. 1969), ca urmare a intervenirii prescripției. De remarcat însă faptul că, pe latură civilă, Aniței Mihai a achitat debitul principal din această cauză, în cuantum de 342.013,30 lei.

Acuzațiile DNA

Potrivit DNA, în contextul derulării proiectului „SCOP – specializarea consilierilor de orientare profesională”, finanțat din fonduri europene, implementat de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România, inculpatul Aniței Mihai, în calitatea sa de președinte al Colegiului Psihologilor din România, și-a atribuit și a încheiat a două contracte cu el însuși, iar un alt contract l-a atribuit și l-a încheiat cu soția sa. Concret, două contracte de prestări de servicii au fost încheiate pe o durată de un an (01.11.2010 – 01.11.2011) de Mihai Aniței, în numele Colegiului Psihologilor din România, cu psihologul Mihai Aniței, având ca obiect prestarea de către acesta a unui număr de 1.596 ore ca și coordonator tehnic în cadrul proiectului, respectiv 1.008 ore ca expert elaborare ghid deontologic pentru formarea formatorilor; un alt contract de prestări servicii a fost încheiat de Mihai Aniței, în numele Colegiului Psihologilor din România, cu soția sa, psiholog, având ca obiect prestarea activități supervizare consilieri de orientare profesională, pentru o durată de 672 ore. Astfel, inculpatul Aniței Mihai a obținut un folos pentru sine și pentru soția sa de 336.147 lei (din care 307.475 lei – sumă aferentă contractelor încheiate cu propria persoană și 28.672 lei – sumă aferentă contractului încheiat cu soția sa).

În acte, lucra uneori mai mult de 20 de ore pe zi

Pentru a justifica sumele de bani primite în executarea celor două contracte de prestări de servicii pe care și le-a atribuit sieși, în perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2012, inculpatul Aniței Mihai a prezentat la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă un număr de 28 de rapoarte ce conțineau date inexacte, nereale, cu privire la orele prestate ca expert, în condițiile în care aceste ore nu puteau efectiv, fizic, să fie prestate. Astfel, însumând orele declarate ca fiind lucrate în cadrul proiectului SCOP cu celelalte ore pentru care inculpatul Aniței Mihai era salarizat sau le presta benevol în alte activități (profesor universitar titular sau asociat la mai multe facultăți, angajat al unei firme, expert sau alte funcții în alte 5 proiecte finanțate din fonduri europene, președinte al Colegiului Psihologilor, activități de coordonare editorială și doctorate, participare la activități profesionale în țară și străinătate etc.), reieșea că acesta lucrase peste 20 de ore într-o zi (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică), sau chiar un număr de ore de muncă ce depășea durata unei zile. În plus, activitățile desfășurate în cadrul proiectului nu erau datate și nici însoțite de documente care să precizeze și să justifice volumul orar zilnic sau săptămânal al muncii prestate și pentru care se solicita plata. Conform DNA, inculpatul Aniței Mihai a încasat sume de bani din fonduri europene – F.S.E. (Fondul Social European), fără prestarea orelor menționate în rapoarte, ceea ce a produs un prejudiciu din fonduri europene, în cuantum de 307.475 lei.

spot_img

Articole recente

Parchetul General consideră că lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA pot efectua și în alte cauze, prin delegare, acte de cercetare penală

Ministerul Public a transmis recent Înaltei Curți de Casație și Justiție punctul său de vedere privind cererea de recurs...

Mai multe articole din aceeași categorie