Tribunalul Militar București a pronunțat miercuri, 17 aprilie 2024, o sentință de achitare în incredibilul dosar penal în care un colonel și un locotenent-colonel, angajați ai serviciului de informații al Armatei, sunt acuzați unul de furt calificat, iar celălalt de favorizarea infractorului. Cei doi ofițeri superiori au fost achitați în baza articolului 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală, respectiv “fapta nu există”. Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, condus de prim-procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog.
Apărarea: inculpații au fost trimiși în judecată mult prea ușor
De altfel, inculpații au susținut, în contestațiile formulate împotriva încheierii nr. 148/13.09.2023 prin care s-a constatat că Tribunalul Militar Bucureşti este competent să soluţioneze cauza, că este legal sesizat cu rechizitoriul din 20.07.2023 emis în dosarul nr.372/P/2023 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, printre altele, că modul de descriere a faptei nu a respectat standardul de claritate al acuzaţiei aduse din perspectiva exigenţelor impuse de legislație, că rechizitoriul era neregulamentar întocmit, neregularitate ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii, că organul judiciar, deși avea obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului prin administrarea de probe atât în favoarea cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului, nu a luat în seamă nici declaraţiile şi nici probele pe care unul dintre inculpați le-a adus în discuţie, cum ar fi de pildă înregistrările de pe camerele video, etc. Mai mult, probatoriul administrat în cauză ar fi fost incomplet, deoarece declaraţia iniţială a părţii vătămate nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă admis de lege, care să stabilească fără dubiu că inculpatul locotenent-colonel se face vinovat de săvârşirea faptelor pentru care este trimis în judecată. În plus, procurorul de caz nu ar fi acceptat o expertiză de specialitate care să identifice dacă pe bancnote existau sau nu amprentele inculpatului și care ar fi putut stabili fără dubiu dacă inculpatul a pus mâna pe banii părţii vătămate. În concluzie, după cum se arată în motivarea consemnată de rejust.ro, apărătorii inculpaților au susținut că, prin modalitatea în care a decurs cercetarea penală şi administrarea probatoriului, s-a procedat la încălcarea dreptului acestora la un proces echitabil. În opinia apărării, cei doi inculpați, care la data săvârşirii presupusei fapte s-ar fi aflat în stare extrem de avansată de ebrietate, au fost trimişi în judecată mult prea uşor.
Faptele
Prin ordonanța emisă în dimineața zilei de 3.04.2023, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, constând în aceea că, în noaptea de 2 spre 3.04.2023, în jurul orei 01:00, de la domiciliul persoanei vătămate, colonelul XXX, a fost sustrasă suma de 16.000 euro, 1000 dolari și 20.000 lei (în total aproximativ 20.000 euro). Din declarația persoanei vătămate a rezultat faptul că, în ziua anterioară, s-a întâlnit cu numitul XXX, locotenent-colonel și cu un alt coleg de serviciu, pentru a servi masa în oraș, prilej cu care au consumat și băuturi alcoolice. În jurul orei 00:00, persoana vătămată a ajuns acasă, însoțit doar de colegul său de serviciu, locotenent-colonelul XXX. Cei doi au mai consumat împreună o jumătate de sticlă de whisky, iar la un moment dat, persoana vătămată i-a dezvăluit colegului faptul că deține o sumă importantă de bani în dormitorul apartamentului, într-o cutie (respectiv suma de 16.000 euro, 1000 dolari și 20.000 lei). Apoi, persoana vătămată a scos cutia din dulap, a așezat-o pe pat, a luat din aceasta teancul de 20.000 lei, s-a dus în bucătărie și i-a arătat colegului suma. Ulterior, persoana vătămată a revenit cu teancul de lei în dormitor, i-a pus în cutie, a lăsat cutia pe pat, după care s-a dus la baie, unde a stat doar scurt timp. Ulterior, a constatat că însoțitorul său nu se mai afla în apartament. Când a verificat cutia, colonelul XXX a remarcat dispariția întregii sume de bani. Persoana vătămată l-a apelat apoi pe coleg întrebându-l de ce a plecat și spunându-i că i-au dispărut banii, iar acesta i-a replicat ”asta e!”, după care nu i-a mai răspuns la telefon.
Acesta a fost contextul în care, prin ordonanța din data de 03.04.2023, orele prânzului, s-a dispus în cauză efectuarea urmăririi penale față de suspectul lt. colonel XXX, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat. Apoi, s-a dispus în cauză punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul lt. colonel, pe numele lui fiind emisă atunci o ordonanță de reținere pentru 24 de ore. Suspectul declarase anterior în fața anchetatorilor că nu recunoaște comiterea faptei pentru care este cercetat și că este de acord să fie testat pentru detectarea comportamentului simulat (test poligraf). Trei luni mai târziu, a fost efectuat și un test poligraf în cauză, iar prin raportul de constatare criminalistică s-a stabilit că, la întrebările relevante cauzei, numitul XXX a prezentat modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat.
Cum a ajuns persoana vătămată inculpat
Ulterior audierii la Parchetul Militar, persoana vătămată, colonelul XXX, a revenit cu o declarație, consemnată la data de 03.04.2023, ora 21:00, la sediul Secției 22 Poliție, prin care preciza că a găsit suma de bani declarată furată, în cămara/dressingul locuinței sale, în spatele aspiratorului, și că, prin urmare, nu i-ar fi fost sustrasă suma de aproximativ 20.000 euro. Aproape două luni mai târziu, prin ordonanța din data de 23.05.2023 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la comiterea infracțiunii de favorizarea făptuitorului și extinderea efectuării urmăririi penale față persoana vătămată, colonelul XXX. Potrivit acuzatorilor, colonelul ar fi declarat în mod neadevărat că a găsit în interiorul apartamentului în care locuiește suma de bani sustrasă de colegul său, lt. colonel XXX, în scopul împiedicării tragerii la răspundere a acestuia pentru comiterea infracțiunii de furt calificat. În fine, prin ordonanța din data de 14.07.2023 s-a dispus extinderea acțiunii penale față de inculpatul colonel XXX, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului.
