Prin sentința penală din data de 05.03.2024, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe inculpatul Iortoman Lucian la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Întrucât acesta fusese condamnat definitiv în ianuarie 2022 la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare pentru a încercat „să aranjeze” o sentință la Curtea de Apel București, judecătorul a dispus anularea suspendării condamnării și contopirea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare cu noua pedeapsă de 3 ani de închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, ce urma să fie executată în regim de detenție. Iortoman Lucian a formulat apel, dosarul ajungând pe masa judecătorilor Curții de Apel București.
În rechizitoriu, procurorii DNA au susținut că, în cursul lunii decembrie 2021, inculpatul a pretins de la XXX, administrator special al unei societăți comerciale aflată în insolvență, un comision cuprins între 7 și 15% (aproximativ 107.046,91 lei – echivalentul a 21.625 euro) din valoarea facturilor emise de către societate în baza contractului de lucrări nr. 37/C/13.02.2019, încheiat cu Compania Națională Aeroporturi București SA. El a promis că își va exercita influența pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra conducerii CNAB S.A., pentru a obține plata facturilor, emise de societatea comercială, aflată în insolvență, înainte de scadență și fără întârzieri la plată. În data de 12 ianuarie 2022, inculpatul a primit o parte din suma pretinsă, respectiv 9.000 euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. Inculpatul Iortoman Lucian a negat săvârşirea faptei de trafic de influență, indicând că a primit suma de 9000 de euro de la martora denunţătoare cu titlu de împrumut, invocând în cuprinsul declaraţiilor sale relaţiile anterioare de prietenie cu aceasta.
În 26 noiembrie 2024, cei doi membri ai completului de judecată de la Curtea de Apel București l-au achitat pe inculpat de acuzația formulată de procurorii DNA, pe motiv că nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea:
• Solutia pe scurt: DP 1428/A/În baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, admite apelul declarat de inculpatul Iortoman Lucian împotriva sentinţei penale nr. 270/05.03.2024 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul nr. 2279/3/2023. Desfiinţează, în integralitate, sentinţa penală atacată şi, în fond, rejudecând, dispune următoarele: În baza art. 396 alin.(1) și (5) Cod procedură penală cu referire la art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedură penală, achită pe inculpatul Iortoman Lucian sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală, judecata în primă instanţă şi în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 26.11.2024.
În motivarea deciziei, consemnată de rejust.ro, instanța a apreciat că pentru a reține comiterea infracțiunii de care a fost acuzat inculpatul, acuzarea trebuia să probeze dincolo de orice îndoială rezonabilă, prin probe certe, faptul că acesta şi-a traficat influenţa în relaţia cu martora denunţătoare, respectiv că a promis sau şi-a exercitat influența pe care a lăsat să se înțeleagă că o are asupra conducerii CNAB SA, pentru a obține plata facturilor, înainte de scadență și fără întârzieri la plată. Instanța de control judiciar conchide că singurele probe pe care s-a întemeiat în fapt soluția instanței de fond în ceea ce privește vinovăţia inculpatului Iortoman Lucian au fost declarațiile contradictorii ale martorei denunțătoare, depoziții care, astfel cum s-a subliniat, conțin mai multe incongruențe, astfel că nu pot reprezenta probe apte să susţină acuzaţia penală, cu atât mai mult cu cât martora denunţătoare a fost interesată în mod prioritar în formularea unui denunţ cu privire la o pretinsă activitate infracţională cu scopul de a-și ușura situația juridică în dosarele penale în care a fost implicată, respectiv interceptările discuţiilor dintre martoră şi inculpat şi capturile de pe whattsapp, cuprinzând de asemenea discuţiilor celor doi, care de asemenea nu pot reprezenta probe certe în acuzare în condiţiile în care o implică pe martora denunţătoare şi au putut fi dirijate de către aceasta în sensul dorit şi mai mult, nici nu surprind discuţii prin care să se valideze cu certitudine teza acuzării. Conchizând asupra probatoriului administrat în cauză în raport de aspectele reținute mai sus, instanţa de control a apreciat că acesta nu este apt să conducă la înlăturarea prezumţiei de nevinovăţie și nu poate constitui baza unei hotărâri de condamnare a inculpatului.
