În noiembrie anul acesta, Vlad Popescu Piedone va prelua mandatul de primar în Sectorul 5 al Capitalei de la tatăl său, Cristian Popescu Piedone, după ce a câștigat alegerile locale derulate la 9 iunie.
În mai anul acesta, în timpul campaniei electorale, atât fiul, cât și tatăl, alături de Partidul Umanist Social Liberal, în calitate de reclamanți, au depus o cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă, în care, în contradictoriu cu pârâţii Realitatea Plus şi Anca Alexandrescu, au solicitat instanței pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună, pe cale de ordonanţă preşedinţială, obligarea pârâţilor la sistarea tuturor acţiunilor întreprinse împotriva candidatului Vlad Popescu Piedone, a membrilor de familie a acestora precum şi a Partidului Umanist Social Liberal PUSL, cu interzicerea Realitatea Plus şi oricărui angajat/colaborator a se mai prezenta la sediul PUSL, la locuinţa PUSL, la locuinţa membrilor familiei candidatului Vlad Popescu Piedone, de a aduce acuzaţii şi denigrări acestuia, membrilor familiei şi susţinătorilor şi de a publica orice articol sau postare în mediul online, cu referire la reclamanţi, pe perioada campaniei electorale. În motivare, Vlad Popescu Piedone a susținut că Anca Alexandrescu, în calitate de jurnalist/moderator al emisiunii „Culisele statului paralel” difuzate pe „Realitatea Plus”, şi-a încălcat obligaţia de imparţialitate, de asigurare a unui echilibru necesar desfăşurării emisiunii şi cea de a asigura menţinerea dezbaterilor din cadrul emisiunii în sfera campaniei electorale. S-a arătat că pârâta a avut un cont de Facebook, care a fost apoi şters, în care s-au adus jigniri şi afirmaţii neadevărate la adresa candidaţilor cât şi a membrilor de familie ai acestora, ajungând să-l numească pe reclamant „holigofrenul lui tata”.
Atâr demersul lui Cristian Popescu Piedone, cât și cel al lui Vlad Popescu Piedone, au eșuat. Despre cel al lui Cristian Popescu Piedone, Justnews a relatat aici. În cazul lui Vlad Popescu Piedone, instanța de fond a respins cererea de emitere a unei ordonanţe presedintiale, ca neîntemeiată. In motivarea consemnată de rejust.ro, instanța a susținut că nu decelează în motivele cererii acele argumente de natură să conducă la ideea că reclamanţii au suferit un prejudiciu grav ca urmare a acţiunilor pârâţilor, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat deja, majoritatea informaţiilor au fost preluate de către pârâţi din articole mai vechi din presa naţională, deci care erau deja cunoscute publicului larg.. Totodată, Tribunalul a reţinut că este apanajul unei eventuale acţiuni de drept comun a aprofunda aceste chestiuni legate de existenţa bazei factuale care dă conţinut noţiunii de bună credinţă în presă (ceea ce nu se poate face în prezenta cauză fără încălcara unei alte condiţii, respectiv „neprejudecarea fondului”), însă pentru procedura sumară de faţă sunt suficiente constatările de mai sus pentru a concluziona în sensul că reclamanţii nu au de partea lor aparenţa dreptului, deoarece nu rezultă în mod evident din datele speţei că nu a existat bază factuală sau că a existat rea credinţă în acţiunile pârâţilor. Instanța a mai apreciat că nu sunt îndeplinite nici condițiile de vremelnicie a măsurilor solicitate a fi dispuse, ale urgenţei și nici de neprejudecare a fondului cauzei.
După ce reclamanții au atacat soluția cu apel, zilele trecute, Curtea de Apel București a tranșat definitiv acest litigiu:
- Solutia pe scurt: Admite excepţia netimbrării apelurilor formulate. Anulează apelurile ca netimbrate. Obligă pe fiecare apelant la plata sumei de 892,5 lei către intimaţi, cu titlu de cheltuieli de judecată.. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
