Claudia Mihaela Bobocea (n. 11 iunie 1992, București) este o atletă din România specializată în alergare de semifond. A început să practice atletismul de performanță în anul 2007 la CSȘ Ilfov, sub îndrumarea lui Anghel Valentin, apoi s-a legitimat la CS Farul. Potrivit Wikipedia, în februarie 2023, a stabilit un nou record național la 1.000 m în sală cu timpul de 2:35,35 minute, depășind performanța Doinei Melinte. O săptămână mai târziu, ea a cucerit medalia de argint la 1500 m la Campionatul European în sală de la Istanbul, reușind cel mai bun timp din carieră, 4:03,76 minute. În același an a câștigat medalia de aur la Jocurile Europene.
În 19 martie 2025, publicația Gazeta Sporturilor dezvăluia că, de peste un an și jumătate, Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) instrumentează în secret dosarul atletei Claudia Bobocea, pentru care cere o suspendare de până în 2 ani, fiindcă, în interval de 12 luni, n-a fost găsită de trei ori de ofițerii de testare la locațiile indicate de sportivă. Ultimul episod e contestat vehement de semifondistă. Dosarul se află pe rolul Comisiei de Audiere, prima instanță pe circuitul de contestație în jurisdicția antidoping, prin urmare un „tribunal” teoretic independent. Publicația menționată scria atunci că un microfon uitat deschis în pauza unei ședințe a captat discuții uimitoare despre felul în care „jurații”, trei avocați, ar da soluțiile după cum primesc indicații de la Gabriela Andreiașu, directorul general al ANAD. Reprezentată de avocatul Sabin Gherdan, Bobocea a susținut că modul în care cazul său este judecat la ANAD nu e unul legal. Mai multe informații despre acest caz, aici și aici.
La o lună după dezvăluirile din Gazeta Sporturilor, Claudia Bobocea cheamă în judecată, la Tribunalul București, pe pârâta Agenția Națională Anti-Doping, într-un litigiu având ca obiect ordonanţă preşedinţială și care viza o cerere de recuzare a tuturor membrilor Comisiei de audiere, în dosarul care o priveşte pe reclamantă, respectiv dosarul nr. 13/2024. Avocatul reclamantei considera că ar trebui să se admită această cerere de recuzare, iar părţile să numească fiecare un arbitru şi cei doi împreună să numească un supra arbitru, iar astfel să se poată asigura imparţialitatea unui complet care să poată judeca speţa.
Reprezentantul pârâtei Agenţia Naţională Anti-Doping a arătat că sportivii, dobândind o calitate de sportiv naţional sau internaţional, după caz, au obligaţia de a se supune legislaţiei anti-doping. România a devenit parte a programului naţional anti-doping prin ratificarea Convenţiei UNESCO pentru dopaj în sport şi aşa a luat naştere Agenţia Naţională Anti-Doping care are la bază în prezent Legea nr.310/2021. Art.1 al.6 din lege spune că toate faptele şi aspectele juridice care vizează încălcările reglementărilor anti-doping revin în competenţa exclusivă a organismelor jurisdicţionale, cum sunt Comisia de audiere şi Comisia de apel, iar ultima instanţă aptă să soluţioneze aceste aspecte este Curtea de Arbitraj Sportiv de la Lausanne. Pentru aspectele procedurale din sfera de competenţă, sportivul s-ar putea adresa doar Tribunalului Sportiv de la Lausanne. Toate aceste aspecte care vizează zona de doping nu se află deci în competenţa instanţei judecătoreşti. Pentru pârâtă, această cauză de ordonanţă preşedinţială care este înaintată Tribunalului București, este un litigiu care trebuie să fie soluţionat de către Comisia de audiere de pe lângă Agenţia Naţională Anti-Doping, fiind vorba decis de o convenţie arbitrală şi o hotărâre arbitrală.
Tribunalul București a constatat că procedura în faţa Comisiei se desfăşoară potrivit Legii nr. 310/2021, care stabileşte plenitudinea de competenţă a Comisiei de Audiere din cadrul ANAD în privinţa acuzaţiilor de încălcare a regulamentelor anti-doping. Legea nr. 310/2021 prevede o procedură de cercetare a acestor cauze, de judecare a lor care este separată ca jurisdicţie de jurisdicţia instanţelor de drept comun reglementată prin Codul de procedură civilă. Dispoziţiile referitoare la arbitraj din Codul de procedură civilă exced procedurilor reglementate de Legea nr. 310/2021, iar instanţele nu sunt competente general să soluţioneze cereri referitoare la procedura reglementată de Legea nr. 310/2021. Această lege instituie o jurisdicţie specială, separată de jurisdicţia instanţelor naţionale iar comisiile competente din cadrul acestei proceduri sunt organizate ca veritabile organe de jurisdicţie ce nu intră sub domeniul de aplicare a procedurii de drept comun, civile, penale sau de contencios administrativ. În consecință, judecătorul Tribunalului București a admis astfel necompetenţa generală a instanţelor în soluţionarea cererii, pe care a respins-o.
Atleta Claudia Bobocea a atacat soluția cu recurs, așa că dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București. La primul termen de judecată, din 16 iulie, instanța a amânat cauza pentru data de 12 august 2025, pentru a se lua la cunoștință de cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (C.J.U.E.). La termenul din 12 august, instanța a respins solicitarea de calificare a căii de atac formulate (recurs) în apel şi, pe cale de consecinţă, a constatat rămasă fără obiect excepţia tardivităţii invocată subsidiar calificării. Totodată instanța a respins excepţia inadmisibilităţii recursului ca neîntemeiată și a fixat termen de judecată la 12.09.2025, ora 09:00, C14R, cu menţiunea, adresată recurentei Claudia Bobocea, de a reformula solicitarea de sesizare a CJUE în raport de obiectul efectiv al prezentei cauze.
