Direcția Națională Anticorupție ne-a comunicat săptămâna trecută că dosarul de corupție în care este urmărită penal Ancuța Gianina OPRE, președintele în funcție al Autoritãții Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) se află în continuare în lucru pe rolul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală. DNA ne-a precizat că, în acest moment, alte informații privind stadiul anchetei, cu excepția celor mediatizate prin comunicatul de presă nr. 166/VIII/3 din 16 februarie 2017, nu pot fi puse la dispoziție în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001.
Acuzațiile DNA
În acel comunicat, din februarie 2017, se anunța că procurori din cadrul DNA – Secția de combatere a corupției – au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de OPRE GIANINA ANCUȚA, la data faptei președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.) și MORĂRESCU CRISTIAN, GEORGESCU HORIA, CONSTANTINOVICI RODICA, BACIU REMUS VIRGIL, ALEXANDRU LĂCRĂMIOARA, la data faptelor membri ai aceleiași comisii, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. În ordonanțele procurorilor se arăta că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În zilele de 03 și 29 septembrie 2009, suspecta Opre Gianina Ancuța, în calitate de președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), împreună cu ceilalți suspecți – membri ai aceleiași comisii, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat, în trei dosare de despăgubiri, rapoarte de evaluare prin care trei suprafețe de teren (4,93 ha, 3,48 ha și 2,32 ha) situate în municipiul Bistrița au fost evaluate la 47.370.400 lei, 29.507.700 lei și 21.356.700 lei (în total 98.234.800 lei), sume ce au fost acordate drept despăgubire suspecților Rotaru Mihai, Le Bomin Diana și unei alte persoane, beneficiari ai drepturilor litigioase. Terenurile respective au fost supraevaluate de către suspecții Vîță Gheorghe, Papasteri Mihai și Nuțiu Emil, în calitate de evaluatori desemnați de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu sumele de 39.475.330 lei, 24.006.584 lei și 14.929.906 lei (în total 78.411.820 lei), ce reprezintă un prejudiciu în dauna bugetului de stat concomitent cu obținerea unor avantaje patrimoniale pentru persoanele beneficiare ale sumelor de bani. Concret, cei trei evaluatori au întocmit rapoartele respective cu nerespectarea prevederilor legale și a Standardelor Internaționale de Evaluare, prin selectarea unor comparabile neconforme (nu au comparat terenuri similare), unele puse la dispoziție chiar de suspecții – beneficiari ai despăgubirilor, prin luarea în considerare a amplasamentului imobilului doar în baza indicațiilor beneficiarului și fără a efectua verificările necesare referitoare la solicitarea, de la autoritățile și instituțiile prevăzute expres în lege, a informațiilor privind tranzacții cu proprietăți imobiliare.
Amenințările la adresa Rise Project
În 8 noiembrie 2018, Rise Project anunța pe facebook că “Gruparea “Dragnea” încearcă să intimideze RISE Project invocând legislația europeană, după ce ei înșiși au fost acuzați că ar fi furat bani europeni. Astăzi, prin această notificare, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) ne solicită divulgarea surselor în cazul #TeleormanLeaks și informații despre toate datele pe care le deținem. ANSPDCP mai amenință cu penalități de 20 de milioane de euro în caz că nu furnizăm acces la sistemele noastre informatice.“ Notificarea era semnată de șeful Serviciului Control Operatori, George Balaiti.
Contestată de USR
La 3 săptămâni după incident, pe 26 noiembrie 2018, plenul Senatului a numit-o pe Ancuta Gianina Opre pentru încă un mandat în functia de presedinte al ANSPDCP. Ea era propusa de PSD. În decembrie 2018, USR a atacat la Curtea Constituțională numirea Ancuței Opre, motivele invocate fiind următoarele, potrivit G4Media:
- În primul rând, Ancuța Opre nu îndeplinește criteriul competenței în domeniul protecției datelor cu caracter personal și nici pe cel al vechimii de minim 10 ani în specialitatea aceluiași domeniu.
- În al doilea rând, PSD-ALDE nu au respectat procedura de numire. Biroul Permanent al Senatului nu a notificat toate grupurile parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului pentru a obține propuneri din partea acestora pentru funcția de președinte al A.N.S.P.D.C.P., conform regulamentului. Grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților nu a primit hotărârea adoptată de Biroul Permanent al Senatului în ședința din 29 octombrie 2018 și prin urmare a fost privat de posibilitatea de a face o astfel de nominalizare.
- În al treilea rând, numirea doamnei Opre s-a făcut fără votul majorităţii senatorilor. La ședința din 26 noiembrie, au votat 91 de senatori, dintre care 63 pentru, 27 împotrivă și o abținere, după care doamna Ancuța Oprea și-a depus jurământul în Plenul Senatului. legea prevede că numirea se face cu votul majorității senatorilor, adică minimum 69.
G4Media a scris că numirea în funcția de președinte al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în urmă cu cinci ani a fost una controversată, pentru că legea de funcționare cerea independență politică și vechime în specialitate de minimum 10 ani. Or, Ancuța Gianina Opre fusese candidat PSD la parlamentarele din 2008 pentru Camera Deputaților în Giurgiu, apoi consilier parlamentar al ex-președintelui PSD, Mircea Geoană. Mai mult, ea s-a remarcat prin postări vehement anti-europene și anti-americane pe blogul său, potrivit publicației Conso.ro. ”Probabil că abia acum Băsescu a realizat greșeala pe care a făcut-o, probabil și-a dat seamă și că U.E. a făcut tot posibilul să lase România în afara oricărui proiect și probabil că până la această oră a învățat că americanii nu te ajută doar pentru că le juri tu credință ci te ajută dacă au un interes, cel mai adesea de natură economică. De aceea, abia în ceasul al treisprezecelea, din păcate, adică după ce nu se mai poate face absolut nimic pentru a remedia situația, marinarul a ieșit cu declarații de război la adresa Bruxelles-ului, proclamând independența energetică a Romaniei”, scria Anca Opre pe blogul său (între timp închis), potrivit unei postări salvate de Conso.ro.
Poate fi revocată șefa ANSPDCP?
În cele două legi de organizare și funcționare a ANSPDCP – LEGEA nr. 102 din 3 mai 2005 și LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018 – la art. 9 aliniatul (2) scrie că:
„Revocarea din funcţie a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Autorităţii naţionale de supraveghere se face de plenul Senatului, ca urmare a încălcării grave a dispoziţiilor prezentei legi, dacă nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru numire sau în cazul unor abateri grave în îndeplinirea atribuţiilor.”
Anterior, la art. 6, aliniatul (2) se stipulează că „Poate fi numită în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al Autorităţii naţionale de supraveghere orice persoană cu cetăţenia română, absolventă a unei instituţii de învăţământ superior juridic, în condiţiile legii. Preşedintele şi vicepreşedintele sunt persoane independente politic, cu o solidă competenţă profesională, inclusiv în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, o vechime de minimum 10 ani în specialitate, o bună reputaţie şi care se bucură de o înaltă probitate civică.”
În prezent, Ancuța Opre are calitatea de învinuit, așa cum o avea și în 2017. Este oare această calitate suficientă pentru a fi revocată din funcție de către Senat?
În orice caz, în virtutea acelui principiu de drept care se învață la drept roman și anume „Actus primus, Actus contrarius” („Cine emite un act poate să îl și revoce”) doar Senatul poate să ia această decizie. Senatul are în frunte un reprezentant al USR-PLUS, formațiunea ce și-a făcut un titlu de glorie din sloganul „Fără penali în funcţii publice”, iar coaliția de guvernare are în Biroul Permanent 7 reprezentanți din 13. Crede șefa Senatului, Anca Dragu, în inițiativa „Fără penali în funcţii publice”? Sau nu? Dacă da, ce face? Rămâne Ancuța Opre până în 2023? Sau nu?
În privința prezumției de nevinovăție, sigur, cu totul de acord, dar nu în privința șefilor de instituții publice, cei conectați la banul public, asigurat de munca și taxele noastre. Căci, așa cum bine argumenta profesorul Ștefan Vlaston, „pentru funcţiile de conducere în instituţiile statului devii penal când a fost începută urmărirea penală împotriva ta. Un conducător de instituţie publică trebuie să aibă o imagine imaculată, pentru a se bucura de încrederea cetăţenilor. Democraţiile aşezate din Europa au înţeles acest lucru, şi deţinătorii de funcţii publice demisionează la cea mai mică suspiciune apărută la adresa lor.”
foto: agerpres.ro
