La începutul anului 2022, clubul Rapid București a dat o lovitură de proporții la handbal feminin și a anunțat oficial transferul unei super jucătoare: Alexandra Maïté Lacrabère. Campioană olimpică, mondială și europeană, franțuzoaica promitea să o ajute pe Rapid în lupta la titlu (de altfel clubul avea să câştige titlul de campioană în acel an), dar și în meciurile tari din Europa, menționa la acea vreme publicația Prosport. Contractul de activitate sportivă a fost încheiat la data de 8.02.2022, obiectul contractului constând în practicarea sportului de performanţă de către Alexandra Lacrabère în cadrul secţiei de handbal feminin a clubului Rapid București, pentru durata contractuală 01.07.2022-30.06.2024.
Ruptura
Câteva luni mai târziu, se anunța că echipa de handbal feminin Rapid a rămas fără cea mai bună jucătoare din lot, Alexandra Lacrabère (35 de ani). Potrivit informațiilor obținute de Prosport, relația dintre tehnicianul Rapidului, Carlos Viver și sportiva din Franța s-a deteriorat, astfel că handbalista și conducerea clubului giuleștean ar fi ajuns la un acord pentru încetarea pe cale amiabilă a raporturilor contractuale. În realitate, prin notificarea nr.3762/29.11.2022, Rapid și-a informat jucătoarea asupra denunţării unilaterale a contractului, în temeiul prevederilor exprese ale acestuia. Notificarea a fost comunicată franțuzoaicei la data de 16.12.2022, prin intermediul aplicaţiei whatsapp, iar data încetării contractului, conform acestui act juridic de denunţare unilaterală, era 1.03.2023. De notat și faptul că jucătoarea și-a anunțat sfârșitul carierei sportive trei luni mai târziu, pe
Arbitrajul FRH
Alexandra Lacrabère a formulat un memoriu (cerere de chemare în judecată arbitrală), pe care l-a înaintat comisiei de soluţionare a litigiilor din cadrul FRH, sub nr. dosar 695/2023, solicitând obligarea clubului la: plata sumei de 118.000 euro, reprezentând drepturi financiare restante ca efect a încetării fără justă cauză a raporturilor contractuale dintre părţi la iniţiativa clubului, plata sumei de 8.000 euro, reprezentând ajutor pentru locuinţă, precum şi plata prejudiciului moral, în cuantum de 20.000 euro. Comisia de soluţionare a litigiilor a pronunţat o hotărâre arbitrală, prin care a admis în parte cererea şi pe fondul cauzei:
- a) a constatat încetarea fără justă cauză a contractului de activitate sportivă dintre părţi, începând cu data de 01.03.2023;
- b) a obligat clubul la plata sumei de 118.000 euro reprezentând drepturi financiare aferente perioadei martie 2023-iunie 2024 şi a sumei de 8.000 euro reprezentând ajutor pentru locuinţă, pentru aceeaşi perioadă;
- c) a respins celelalte pretenţii ale intimatei.
Împotriva hotărârii, clubul a declarat apel, înaintat Comisiei Centrale de Apel din cadrul FRH, care a fost respins ca nefondat. Decizia comisiei de apel (tribunal arbitraj de ultimă instanţă), prin care a dobândit caracter definitiv şi executoriu şi hotărârea atacată a comisiei de soluţionare a litigiilor (tribunal arbitraj de primă instanţă), a fost comunicată clubului Rapid în data de 14.02.2024.
Cererea de suspendare
Împotriva celor două decizii arbitrale, clubul Rapid, în calitate de reclamant, a formulat, în termen legal, acţiune în anulare a hotărârii arbitrale și în paralel a înaintat instanței și o cerere de suspendare până la soluţionarea acţiunii în anulare, în temeiul art.612 C.proc.civ. În motivarea cererii, consemnată de rejust.ro, Clubul Sportiv Rapid Bucureşti a arătat că este o instituţie publică în subordinea administraţiei publice centrale (Ministerul Transporturilor şi infrastructurii), iar bugetul său de venituri şi cheltuieli se stabileşte pe baza legii anuale a bugetului de stat şi se aprobă de către ordonatorul principal de credite, respectiv ministrul transporturilor şi infrastructurii. De asemenea, și execuţia bugetară se realizează tot conform prevederilor legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, în sensul că întregul circuit de execuţie a tuturor sumelor bugetate, sub toate aspectele (angajare, lichidare, ordonanţare şi plată) se aprobă tot de către ordonatorul principal de credite, ministrul transporturilor şi infrastructurii, iar subsecvent plata efectivă se realizează de directorul clubului, în calitate de ordonator terţiar de credite. Pentru anul 2024, cheltuielile bugetate ale clubului se susţin în proporţie de aproximativ 85% din fonduri de la bugetul de stat, respectiv alocaţii/credite bugetare sub forma subvenţiilor, acordate prin ministerul transporturilor şi infrastructurii. Pentru anul 2024, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat nu prevede sumele acordate intimatei Alexandra Lacrabère prin hotărârile arbitrale atacate, care se ridică la cuantumul considerabil de 626.371,20 lei (la data depunerii acţiunii în anulare). Nefiind bugetate, executarea lor presupune de plano afectarea funcţionării de bază a instituţiei publice. Pe de altă parte, regulamentele FRH prevăd mecanisme specifice de forţare a clubului de a executa hotărârile arbitrale atacate. Astfel, conform art. 50 din statutul FRH, hotărârile arbitrale atacate sunt obligatorii, iar ne-ducerea lor la îndeplinire constituie sancţiune disciplinară, sens în care regulamentul privind statutul sportivului F.R.H. prevede suspendarea clubului din toate competiţiile de handbal, naţional şi internaţional.
Argumentele instanței
În ceea ce privește temeinicia cererii de suspendare, instanța a remarcat că hotărârile arbitrale sunt executorii, conform art.635 din Codul de procedură civilă, astfel că suspendarea provizorie a executării unor asemenea hotărâri reprezintă o situaţie de excepţie, ce poate fi dispusă numai în cazul existenței unor motive justificate, în sensul că executarea hotărârii ar produce un prejudiciu ireversibil, de nerecuperat debitorului. Or, nu aceasta este situația în speță, cât timp reclamantul nu a învederat și/ sau probat niciun motiv justificat din care să rezulte prejudicierea, în mod grav, a activității ori a patrimoniului său ca urmare a executării sentinței arbitrale. Cu privire la prejudiciul invocat de reclamant ca urmare a punerii în executare a hotărârii, Curtea constată că acest motiv nu este întemeiat, întrucât, argumentele expuse de către acesta sunt formulate în mod evident cu caracter ipotetic şi general. Mai mult, la acest moment, în afară de un eventual pretins prejudiciu material, care oricum poate fi recuperat, nu au fost demonstrate alte aspecte legate de alte sancţiuni ori prejudicii iminente şi de nereparat pentru reclamantă. Existenţa pe rolul Comisiei de Disciplină a unei cauze în care există posibilitatea aplicării unor sancţiuni către reclamant pentru neexecutarea hotărârii arbitrale, echivalează cu invocarea unui prejudiciu mai mult decât ipotetic, sancţiunile despre care se vorbeşte că ar fi pasibil reclamantul, fiind, de asemenea, apreciate şi stabilite într-un cadru care presupune o analiză şi un probatoriu, deci prematur discutabil la acest moment. Pentru toate considerentele expuse, Curtea a decis să respingă cererea de suspendare provizorie.
