Ioan Oltean a fost parlamentar de Bistrița-Năsăud din 1990 până în 2016, iar din 1992 a condus filiala Bistrița-Năsăud a PD (devenit apoi PDL) până când a demisionat, în urma unor scandaluri de corupție. Ioan Oltean a fost cel care a propus-o la conducerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pe Crinuța Dumitrean, fostă miss Bistrița, ulterior inculpată pentru fapte de corupție. În 2016, Ioan Oltean a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul retrocedărilor ilegale de la ANRP, sub acuzația de complicitate la abuz în serviciu şi trafic de influenţă. În 2020, dosarul ce avea ca obiect infracţiunea de trafic de influenţă a încetat prin clasare, iar apoi a încetat prin clasare şi un alt dosar DNA, ce avea ca obiect fapta de complicitate la abuz în serviciu.
În vara anului 2022, Ioan Oltean, în calitate de reclamant, a formulat, la Tribunalul Bistrița Năsăud, o cerere de chemare în judecată a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în care a solicitat obligarea pârâtului la plata unor despăgubiri în cuantum de 400.000 euro, plătibili în lei la cursul de schimb al BNR în ziua plăţii, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii formulate, Ioan Oltean a arătat că a avut o carieră politică îndelungată ce a debutat în anul 1990, după care a deţinut demnităţi în Statul Român, începând cu cea de deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ministru mediului în anul 1997, în paralel având şi funcţii politice în cadrul Partidului Democrat, ulterior Partidului Naţional Liberal, unde a îndeplinit şi funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional, precum şi funcţia de secretar general. În toamna anului 2015, când a început cercetarea penală împotriva sa într-o serie de dosare penale instrumentate de DNA, a fost nevoit să renunţe la toate funcţiile administrative şi politice pe care le deţinea, pentru că exista o cutumă în cadrul partidului ca membrii cercetaţi penal să se retragă din funcţiile deţinute. Tot datorită faptului că era cercetat penal, în anul 2016, nu a mai putut candida pe listele partidului la alegerile parlamentare din decembrie, de atunci fiind practic exclus din viaţa social-politică, cu toate că a fost găsit nevinovat de către instanţele de judecată. În toată acea perioadă, Oltean a afirmat că a fost supus permanent oprobiului public prin diverse emisiuni televizate şi articole de presă defăimătoare care au amplificat şi au multiplicat starea de fapt, astfel că nu mai putea să iasă pe stradă, fiind apostrofat în permanenţă pe motiv că ar fi furat, că a influenţat procesul de acordare a despăgubirilor, fiind deci supus dispreţului public. Având în vedere că, din cauza dosarelor penale pe care le avea pe rol, nu a mai putut deţine funcţii sau locuri de muncă onorabile, în bugetul familiei s-a produs și o pagubă materială ce nu poate fi natural recuperată, fiind privat de la obţinerea unor venituri în raport de pregătirea şi experienţa sa profesională. În opinia sa, suma solicitată cu titlu de despăgubiri ar acoperi doar o mică parte din prejudiciul suferit.
Pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii civile formulată de reclamant ca neîntemeiată.
Analizând actele depuse la dosar, instanța a constatat că reclamantul a invocat răspunderea delictuală a pârâtului pentru mai multe fapte anume indicate, respectiv contrar prevederilor art. 16 alin.1 lit. a şi art. 305 alin. (3) Cod procedură penală, organele penale au emis ordonanţă de urmărire penală in personam, astfel că a dobândit calitatea de suspect, deşi faptele nu existau. Tribunalul conchide că nu se poate reţine, în speţă, că este vorba de efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual în sensul urmărit de reclamant, motiv pentru care se vor respinge pretenţiile civile deduse judecăţii prin acţiunea civilă modificată întemeiate pe prevederile art.96 alin.3 lit.a din legea nr.303/2004. Tribunalul arată de asemenea că nu pot fi admise pretenţiile deduse judecăţii nici în temeiul art. răspunderii civile delictuale pentru fapta altuia în temeiul art. 221, art. 1349 şi art. 1373 Cod Civil. Se mai reţine că, în susţinerea acţiunii, reclamantul a invocat faptul că a fost supus permanent oprobiului public prin diverse emisiuni televizate şi articole de presă defăimătoare care au amplificat şi au multiplicat starea de fapt, astfel că nu mai putea să iasă pe stradă, fiind apostrofat în permanenţă pe motiv că ar fi furat, sens în care depus înscrisuri justificative privind mai multe emisiuni televizate din perioada 25.11.2015-18.12.2015. Din această perspectivă, tribunalul arată că nu se poate reţine răspunderea civilă a pârâtului Statul român pentru modul în care diferiţi ziarişti, comentatori sau alte persoane participante la emisiunile respective au înţeles să-şi exprime poziţia în cadrul emisiunilor televizate sau în articole din presă în legătură cu situaţia reclamantului, neexistând nici vreo prevedere legală care să conducă la concluzia că pârâtul Statul român trebuie să răspundă pentru modul în care alte persoane particulare au înţeles să-şi exprime părerea despre reclamant, în contextul în care acesta era urmărit penal în perioada respectivă, răspunderea pentru comentariile negative la adresa reclamantului fiind una personală şi aparţinând persoanelor respective.
Acestea fiind menționate, tribunalul a concluzionat că nu există o faptă ilicită imputabilă pârâtului chemat în judecată, caz în care nu se justifică analizarea celorlalte cerinţe ale răspunderii civile delictuale, fiindcă, în speţă, nu sunt îndeplinite în mod cumulativ cerinţele legale pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului Statul Român. Drept urmare, la data de 19 decembrie 2023, instanța de fond a respins acțiunea formulată de Ioan Oltean.
Cele două părți au atacat sentința cu apel. La data de 21 noiembrie 2024, Curtea de Apel Cluj a respins apelul ca nefondat. Reclamantul și pârâtul au continuat însă disputa la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, la data de 23 octombrie 2025, a fost pronunțată următoarea soluție definitivă:
- Detalii soluţie: Decizia nr.1848:Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul Oltean Ioan şi de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, prin Administraţia Judeţeană a Finantelor Publice Bistriţa-Năsăud, împotriva deciziei nr. 363/A din 21 noiembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Cluj – Secţia I civilă. Definitivă.
