De ce au cerut moștenitorii unui colecționar de artă restituirea în natură a unei picturi atribuite lui Rafael Sanzio, care însă ar fi aparținut unul discipol al lui Rafael

Exclusivitate

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recent recursul declarat de moștenitorii colecționarului Vlaicu Ionescu, care solicitaseră restituirea în natură a unei picturi atribuite lui Rafael Sanzio. Hotărârea este irevocabilă.

  • Detalii soluţie: Decizia nr. 250: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii Budeiri Simona Mihaela, Graff Ionescu Alina şi Ionescu Alexandru Dominic împotriva deciziei nr. 997 A din 17 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de pârâtul Muzeul Naţional de Artă al României împotriva aceleiaşi decizii. Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva aceleiaşi decizii. Irevocabilă.

Cei trei reclamanți, Ionescu Alexandru Dominic, Budeiri Simona Mihaela și Graff Ionescu Alina, solicitaseră instanțelor românești, începând din decembrie 2010, în procesele deschise împotriva unor instituții aparținând Statului Român (Ministerul Finanțelor, Ministerul Culturii și Muzeul Național de Artă al României), restituirea în natură a picturii cunoscută sub numele ”Madona cu pruncul” sau ”Madona de Nerucci” realizată de Rafael Sanzio, și obligarea primilor doi pârâți la restituirea bunului prin echivalent.

Judecătorii au conchis că nu se putea dovedi că pictura ar fi a lui Rafael

Ziare.com a scris că Tribunalul Bucuresti și Curtea de Apel București au încercat să stabilească dacă această lucrare a aparținut lui Rafael Sanzio. Judecătorii au luat însă în considerare opinia expertului H.M.A., care „a apreciat că nu poate fi stabilită cu certitudine apartenența acestei lucrări operei lui Rafael”. Expertul a nominalizat 12 pictori discipoli apropiați lui Rafael, care ar fi putut realizat pictura, caz în care valoarea acesteia ar fi fost, pe piața operelor de artă, de doar 320.000 Euro și nu milioane sau zeci de milioane de euro, în cazul în care se putea dovedi că lucrarea a fost realizată de Rafael Sanzio. Din cuprinsul documentelor depuse la dosar de către Muzeul de Artă al României, rezultă că ceea ce s-a putut stabili cu certitudine a fost apartenența tabloului la Școala Italiană din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Potrivit rolii.ro, în plus,  experții MNAR, care au luat tabloul in custodie în 1973, au trecut cuvântul „anonim” la rubrica „autor” și l-au evaluat în acte la doar 5.000 lei.

Tabloul a ars la Revoluție

Tabloul revendicat a dispărut ân evenimentele din Decembrie 1989, cel mai probabil cu ocazia incendierii Secției de Restaurare a Muzeului Național de Artă al României. De altfel în 1995 a fost emis un Ordin, prin care Muzeul de Artă a fost autorizat să scoată din gestiunea sa lucrările distruse cu ocazia evenimentelor Revoluției din decembrie 1989, printre care se număra și lucrarea revendicată de moștenitorii lui Vlaicu Ionescu.

Cine era colecționarul și cum a ajuns pictura în România

Ziare.com amintește că pictura a fost adusă în Romania de un colonel rus, care s-a refugiat în țara noastră după Primul Război Mondial.  Văduva lui ar fi vândut tabloul în 1966, pictorului si colectionarului Vlaicu Ionescu, care a fost cel mai renumit cercetător al operei și vietii lui Nostradamus. În 1970, el fuge din țară împreună cu sotia sa, reușînd să scoată si o parte din colecția sa de artă. Furioasă, Securitatea află și îi arestează fiicele. Apoi colecționarul este contactat de un general de Securitate care îi propune un troc: libertatea fiicelor contra colecția de tablouri.  Tranzacția a avut loc în sediul misiunii diplomatice a României pe 3 aprilie 1973. După predarea lucrărilor de artă, autoritățile comuniste din Romania dau un decret de grațiere si le asigură pașapoarte tuturor persoanelor implicate în dosar, astfel încât copiii lui Vlaicu Ionescu pleacă în SUA. Șantajul Securității a luat forma unei donații,  dar, 3 decenii mai târziu, Tribunalul Bucuresti desființează actul de donație făcut de Vlaicu Ionescu, după ce a constatat ca a fost vorba de un șantaj. Instanța a decis ca bunurile să se intoarca în patrimoniul colectionarului, astfel că urmașii acestuia obțin toate lucrările, mai puțin tabloul atribuit lui Rafael Sanzio. Instanțele au decis însă ca familiei lui Vlaicu Ionescu să-i fie plătită suma de 320.000 de euro, valoarea estimată a operei de artă respective.

foto: www.reddit.com

spot_img

Articole recente

Eșec grav pentru procurorii lui Pîrlog, care au trimis în judecată doi colonei MApN, sub acuzațiile de furt calificat și respectiv favorizarea făptuitorului

Tribunalul Militar București a pronunțat miercuri, 17 aprilie 2024, o sentință de achitare în incredibilul dosar penal în care un...

Mai multe articole din aceeași categorie