Ce susține pacientul
În cursul anului 2017, XXX a fost diagnosticat cu neoplasm de colon, boală pentru care fost operat şi apoi a urmat tratament cu chimioterapie. În urma descoperirii unor metastaze hepatice, s-a decis că acestea trebuie extirpate chirurgical şi, astfel, s-a internat la Institutul Clinic Fundeni, în data de 14.02.2020. În data de 18.02.2020, i s-a efectuat intervenţia chirurgicală pentru extirparea acestor metastaze, iar evoluția postoperatorie a fost iniţial favorabilă. După aproximativ 4-5 zile, pacientul a început să prezinte febră şi frisoane, în timpul zilei, de 37,5-38 grade Celsius, iar nocturn şi peste 38 de grade. Ca urmare, i s-au administrat iniţial antibiotice. Evoluţia a fost nefavorabilă şi, în a 6-a zi postoperatorie, i-au fost îndepărtate (tăiate) firele cu care s-a efectuat coaserea plăgii chirurgicale şi, apoi, plaga a fost deschisă şi i s-au făcut spălaturi ale acesteia. În cea de-a 7-a zi post operator, i s-a montat un aparat de absorbție negativă şi s-a continuat terapia cu antibiotice. Deşi nu era nici pe departe vindecat, în data de 27.02.2020, la 3 zile de la montarea acelui aparat, pacientul a fost externat şi a fost îndrumat către un medic din Constanţa pentru continuarea terapiei. Recomandarea medicului din Constanţa i-a fost făcută de către medicul curant de la Institutul Clinic Fundeni. În cadrul Institutului Fundeni i-a fost recoltată secreţie de la nivelul plăgii operatorii, iar rezultatul a indicat prezenţa germenului stafilococului auriu (Staphylococcus aureus meticilino-sensibil MSSA). Germenul cu care a fost infectat este recunoscut oficial ca făcând parte din categoria celor care produc infecţii nosocomiale, respectiv este un germen specific spitalelor, fiind responsabil de o mare parte din aceste infecţii nosocomiale. Pacientul consideră că viaţa i-ar fi fost pusă în pericol prin infecţia contractată în spital şi că urmarea acestei infecţii nosocomiale o va purta toată viaţa, respectiv zona abdominală este deformată într-un grad profund (prejudiciu estetic permanent), urmare a manoperelor efectuate pentru combaterea infecţiei.
Poziția unității spitalicești
În schimb, Institutul Fundeni a menționat că, ulterior intervenţiei chirurgicale, pacientul prezenta o stare generală bună, evoluţia postoperatorie fiind una favorabilă, cu afebrilitate, reluarea treptată a tranzitului intestinal, reluarea alimentaţiei orale şi suprimarea tuburilor de drenaj peritoneal după controale ecografice. În data de 23.02.2020 (la distanta de 6 zile de la data intervenţiei chirurgicale), pacientul a prezentat o stare generală bună, cu afebrilitate si 2 episoade de frison în cursul nopţii. Ulterior însă, din ziua a 7-a după operaţie, bolnavul a început să prezinte supuraţie de plagă, motiv pentru care i s-a recoltat cultură din secreţia de la nivelul plăgii şi i s-a practicat toaleta plăgii. Urmare a analizelor efectuate, s-a constatat, la nivelul plăgii, prezenţa bacteriei Staphylococcus Aureus (MSSA), iar pacientului i s-a montat pe plagă un pansament cu aspiraţie negativă, cu care ulterior a fost externat şi i s-a prescris tratament cu antibiotic. Institutul Fundeni susţine că supurația de plagă a fost tratată respectând toate normele de asepsie şi antisepsie şi folosind o metodă de tratament modernă conform standardelor internaționale actuale (pansament cu aspirație negativă continuă controlată electronic).
Spitalul a mai arătat că pacientul nu a avut nici o complicație majoră în urma intervenției de hepatectomie (cum ar fi sângerare, fistulă biliară, abces, insuficiență hepatică, etc), complicații majore care sunt relativ frecvente şi amenințătoare de viaţă şi că reclamantul a fost externat din cadrul Institutului în data de 27.02.2020 cu o stare generală bună, afebril, cu tranzitul intestinal şi toleranţa digestivă reluate şi cu pansamentul cu aspiraţie negativă funcţional. Unitatea spitalicească a mai susţinut că riscurile la care se expune pacientul atunci când este supus unui act medical au în vedere, printre altele, complicații postoperatorii, infecţii sau recidive. Ameliorarea stării pacientului, urmată în unele cazuri de vindecarea completă, au caracter aleatoriu, putând fi influenţate de reactivitatea specifică a pacientului, de particularitățile bolii, de istoricul medical al pacientului, precum şi de alte astfel de evenimente.
Procesul și sentința
Acesta a fost contextul în care, la data de 9 septembrie 2020, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secţia a IV-a Civilă, reclamantul XXX, în contradictoriu cu pârâtul Institutul Clinic Fundeni București, a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 de euro, cu titlu de daune morale suferite de în urma contractării în timpul internării în unitatea pârâtă, a unei infecții nosocomiale la nivelul plăgii operatorii, precum și plata cheltuielilor de judecată. Sub aspectul probatoriului, tribunalul a încuviinţat şi administrat, în cauză, proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum şi proba cu expertiza medico-legală, întocmită de Serviciul Clinic Județean de Medicină Legală Constanţa.
Instnța a remarcat că infecţia, constatată în cazul reclamantului, a debutat pe parcursul spitalizării, în a 6-a zi postoperator, fiind observată aşadar în primele 30 de zile de la intervenţia chirugicală şi a implicat o scurgere purulentă de la nivelul plăgii chirurgicale şi un episod febril al pacientului. Tribunalul apreciază că, în speţă, se poate remarca existenţa unei infecţii nosocomiale. Cu toate acestea, tribunalul reţine că răspunderea civilă delictuală a pârâtului poate fi antrenată, conform art.655, alin.1, lit. a) din Legea nr.95/2006, numai dacă se dovedeşte contractarea infecţiei în perioada de spitalizare, în condiţiile inexistenţei unei cauze externe a producerii acesteia şi care nu a putut fi controlată de instituţie. Or, observând concluziile raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză, tribunalul reţine că germenele identificat în secreţia de plagă chirurgicală este caracteristic florei comensale a tegumentului şi nu este asociat infecţiilor nosocomiale plurirezistente la antibiotice. Totodată, tribunalul are în vedere faptul că infecţiile de plagă chirurgicală sunt complicaţii obişnuite în postoperator, fiind favorizate, în acest caz, de statusul imun al pacientului (chimioterapie, neoplazie). Astfel, pe de o parte, tribunalul constată că, în cazul reclamantului, infecţia a fost produsă de microorganismul Staphylococcus aureus meticilino-sensibil (MSSA), cu privire la care s-a constatat că prezintă sensibilitate la toate antibioticele pentru care a fost testat, acesta diferenţiindu-se, în mod esenţial, de microorganismul Staphylococcus aureus meticilino-rezistent (MRSA), care prezintă rezistenţă la antibiotice şi care este caracteristic mediului spitalicesc.
Pe de altă parte, tribunalul reţine că, în privinţa spitalizării reclamantului au fost respectate toate normele de asespsie şi antisepsie în vigoare, efectuându-se analize de laborator şi decontaminări periodice. În plus, întrucât nu există un cadru legal în vigoare care să impună testarea tuturor pacienţilor, la momentul internării, pentru a se putea observa dacă sunt purtători ai unor patogeni, cum este MSSA (acesta fiind un germene caracteristic florei comensale a tegumentului, putând fi contractat de reclamant din afara mediului spitalicesc, anterior perioadei internării), observând faptul că pârâtul a respectat toate prevederile normative de asespsie şi antisepsie în vigoare, precum şi ţinând seama de statutul imun al pacientului în cauză (favorizant pentru dezvoltarea infecţiilor), precum şi de faptul că infecţiile de plagă chirurgicală sunt complicaţii obişnuite în perioada postoperatorie, tribunalul apreciază că nu se poate reţine în prezenta cauză certitudinea faptului că infecţia suferită de reclamant a fost determinată exclusiv de localizarea sa în mediul spitalicesc şi că nu este urmarea nici unei cauze externe, precum colonizarea cu germenele infecţios anterior spitalizării şi dezvoltarea efectivă a infecţiei, pe fondul statusului imun fragil al pacientului. Drept urmare, tribunalul apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile speciale de atragere a răspunderii civile delictuale a pârâtului, pentru infecţia suferită de reclamant, cererea de chemare în judecată fiind aşadar neîntemeiată. Instanța a obligat reclamantul la plata sumei de 2.934,75 lei, în favoarea pârâtului, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat.
Reclamantul a atacat soluția cu apel, așa că disputa s-a mutat la Curtea de Apel București. La data de 4 septembrie 2025, instanța de apel a suspendat soluționarea cauzei, în baza Hotărârii nr.2/26.08.2025 a Adunării generale a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
