De ce a renunțat Secția pentru judecători a CSM la instituţia consilierilor de etică la nivelul curţilor de apel şi tribunalelor

Exclusivitate

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) a constatat, prin Hotărârea 1305/29.10.2020, că a intervenit anularea Hotărârii Secţiei pentru judecători nr. 434 din 17 mai 2016 și a decis să abroge Hotărârile nr. 877/23.08.2016 și nr.1005/18.10.2016 privind instituţia consilierilor de etică la nivelul instanţelor judecătoreşti. Prin respectivele hotărâri erau reglementate instituţia consilierilor de etică la nivelul curţilor de apel şi tribunalelor, condiţile de numire, procedura de selecţie şi atribuţiile consilierilor de etică, revocarea din calitatea de consilier de etică şi încetarea acestei calităţi.

Secția pentru judecători a CSM a notat că prin sentinţa civilă nr. 3192 din 24 octombrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VUI-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantele Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, a admis cererea de intervenţie accesorie în sprijinul reclamantelor, formulată de intervenienţi, a anulat Hotărârea nr. 434 din 17 mai 2016 emisă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi a suspendat executarea acesteia până la soluţionarea definitivă a cauzei. Prin decizia nr. 2783 din 24 mai 2019, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 5454/2/2016, a fost respins recursul declarat de recurentul-pârăt Consiliul Superior al Magistraturii împotriva Sentinţei civile nr. 3192 din 24 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VÎII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că instanţa de fond a apreciat, în mod corect, ca fiind întemeiată critica reclamantelor, susţinute de intervenienţi, cu privire la lipsa abilitării Secţiei pentru judecători de a adopta hotărârea atacată. În esenţă, s-a apreciat că lipsa competenţei Secţiei pentru judecători de a adopta Hotărârea nr. 434 din 17 mai 2016 este justificată de faptul că actul administrativ poate fi adoptat numai în baza legii şi numai în vederea punerii în executare a legii.

Secția pentru judecători a mai reţinut că prin niciun act normativ Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost împuternicit să adopte un act administrativ în materia în care s-a pronunţat prin Hotărârea nr. 434 din 17 mai 2016, cu atât mai mult cu cât prin această hotărâre se modifică, în mod nelegal, reglementările privind incompatibilitatea judecătorilor, cuprinse în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală, creându-se cadrul în care un terţ faţă de actul de justiţie, şi anume consilierul de etică, poate interveni, din oficiu, în activitatea judiciară desfăşurată de judecător – o activitate esenţialmente independentă, garantată ca atare la nivel constituţional.

Potrivit art. 30 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, însă, atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 304/2004, una din modalităţile prin care Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea eticii profesionale a magistraţilor fiind adoptarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004. În privinţa organizării de seminarii în domeniul eticii şi deontologiei, această activitate se realizează în cadrul programului anual de formare continuă, organizat de Institutul Naţional al Magistraturii, astfel încât nu se justifică existenţa în cadrul fiecărui tribunal şi a fiecărei curţi de apel a unor consilieri de etică care să le explice judecătorilor prevederile Codului deontologic adoptat dc Consiliul Superior al Magistraturii.

Având în vedere că atribuţiile recunoscute Plenului Consiliului în materie de etică, deontologie şi integritate profesională nu ar putea fi transferate secţiilor, în absenţa unei prevederi exprese în acest sens, s-a apreciat că Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nu putea adopta o hotărâre cu conţinutul celei atacate, nefiindu-i conferite prin lege asemenea atribuţii.

spot_img

Articole recente

Primăria Constanța a eșuat în încercarea de a recupera 4,5 milioane de dolari din prejudiciul suferit prin retrocedările lui Radu Mazăre

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 01.04.2021, reclamantul UAT Mun.Constanţa, prin...

Mai multe articole din aceeași categorie