Liderul grupului parlamentar PNL din Senat, Daniel Fenechiu, a recunoscut, într-un interviu acordat Justnews, că există în acest moment un vid de reglementare generat de decizia de neconstituționalitate a prevederii din Legea 51/1995, conform căreia este nedemn de a fi avocat cel condamnat la închisoare pentru o infracțiune intenționată. Senatorul PNL, care este și vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România și prodecan al Baroului București, dă asigurări că până în momentul în care cei care dau examen pe data de 18 septembrie, când este examenul de promovare în avocatură, propunerea de completare și modificare a Legii 51/1995 (Legea avocaților) va fi adoptată. Propunerea legislativă vine cu o soluție satisfăcătoare, ce stabilește că este nedemn să fi avocat cel care a fost condamnat pentru o infracțiune intenționată la infracțiunile principale, ne-a mai spus Daniel Fenechiu. El a mai dezvăluit că, în prezent, foarte mulți avocați, care au fost excluși din profesie, solicită reprimirea în barouri, cu argumentul că acum nu există nicio interdicție legată de conduita lor anterioară. Tot în interviu veți afla care este opinia senatorului PNL despre cererea formulată de un grup de 30 de avocați ca Avocatul Poporului să atace la Curtea Constituțională Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
Justnews: Sunteți avocat, vicepreședinte al UNBR și legiuitor, în această ultimă calitate la a 3-a legislatură. Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat, în mai anul acesta, de ce a stabilit ca neconformă cu legea fundamentală prevederea din Legea avocaților (51/1995) conform căreia este nedemn de a fi avocat cel condamnat la închisoare pentru o infracțiune intenționată, ce poate aduce atingere prestigiului profesiei. Instanța de contencios constituțional a explicat că în cei 5 ani trecuți de la emiterea deciziei nr.225 din 4 aprilie 2017, prin care s-a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 este contrară dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, legiuitorul nu a intervenit în niciun fel pentru a defini într-o manieră clară acele infracțiuni a căror săvârșire atrage nedemnitatea profesională a avocaților. Prin urmare, în prezent, avocații scapă de excluderea din profesie pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate. Considerați necesară reglementarea acestui aspect în Parlament?
Daniel Fenechiu: Sigur că este absolut necesară. Mai mult, nu numai că sunt de părere că este necesar, am și făcut ceea ce trebuia făcut. Săptămâna viitoare Comisia Juridică a Senatului va da un raport pe propunerea de completare și modificare a Legii 51/1995, iar eu sper din toată inima ca pe data de 1 septembrie, această propunere să fie adoptată de Senat, astfel încât pe 6 septembrie să ajungă la Camera Deputaților. Acolo, eu sper ca, în cel mult 2 săptămâni, forma de modificare a articolului 14 să fie adoptată, astfel încât profesia de avocat să aibă filtrele necesare care să îi permită să rămână o profesie onorabilă, integră și care să genereze și să dea încredere justițiabililor care apelează la avocați. Pentru că din punctul ăsta de vedere este foarte important ca avocatul să fie o persoană integră, este foarte important ca filtrele găsite de noi să fie niște filtre care să servească acestei onorabilități și încrederii cetățeanului în justiție. Vă pun întrebarea: cum poate avea cetățeanul încredere în avocat, în instituția avocatului, în contextul în care acesta ar fi un condamnat pentru o infracțiune de corupție ori o infracțiune patrimonială? Noi ca profesie, ne dorim ca avocații să fie exemple din perspectiva simțului și abordării civice. Ne dorim astfel o profesie curată. Propunerea legislativă care, cred eu că va fi adoptată, vine cu o soluție satisfăcătoare, ce stabilește că este nedemn să fi avocat cel care a fost condamnat pentru o infracțiune intenționată la infracțiunile principale: corupție, fals, omor, etc, deci lucrurile care în mod firesc îl fac pe un avocat nedemn. Nu am ajuns până acolo unde, să zicem că un avocat a săvârșit o abatere minoră, o să îl excludem din profesie; mai ales în contextul în care fapta penală este neintenționată și nu are legătură cu exercitarea profesiei. Însă, în momentul în care ai optat pentru o carieră de avocat, trebuie să iți asumi și niște reguli de conduită, care să fie în concordanță cu spiritul acestei profesii. În concluzie, vom reglementa acest lucru cât se poate de repede. Eu sper că această reglementare va intra în vigoare până în momentul în care cei care dau examen pe data de 18 septembrie, când este examenul de promovare în avocatură, deci ca până atunci să avem legea adoptată. Prin urmare, ne dorim ca până la momentul în care ei vor ajunge să se înscrie la barouri, să avem legea adoptată, așa încît la momentul înscrierii să existe un filtru, care să îi împiedice pe cei ce vor încerca să fenteze regulile de moralitate ori integritate. Ne pare rău de acest vid de reglementare care există în momentul de față. Sincer, noi ca avocați, respectăm decizia CCR. În momentul de față, da avem o problemă. În momentul în care a apărut această problemă, președintele UNBR, domnul Traian Briciu, a convocat de urgență Comisia permanentă, am pus pe ordinea de zi a primului Consiliu al UNBR, s-a adoptat o propunere, care este cea cu care am venit în parlament și care este semnată de foarte mulți avocați-parlamentari ori juriști. Este o propunere care nu face altceva decât să aducă pe masa parlamentarilor propunerea organului profesional al avocaților, respectiv Consiliul Național al UNBR.
Justnews: Ce se întâmplă în momentul de față cu procesele în care instanțele emit sentințe în care avocaților li se interzice practicarea meseriei pentru un anumit interval de timp?
Daniel Fenechiu: În prezent, un avocat ce a săvârșit o faptă penală se poate afla în următoarele situații: în situația în care instanța, ca măsură de siguranță, îi interzice acestuia exercitarea profesiei pe o perioadă, în special la infracțiuni care au legătură cu profesia și atunci măsura se respectă, fiindcă este prinsă în dispozitivul instanței; distinct de această situație, o persoană care a fost condamnată pentru o faptă cu intenție, atât pe vechea reglementare care a fost declarată neconstituțională, cât și pe noua reglementare, va intra în filtrul Baroului, care va analiza dacă fapta pentru care a fost condamnat îl face sau nu nedemn. Dacă îl face nedemn, persoana respectivă va fi, evident, scoasă din profesie, iar dacă avem de-a face cu o faptă care este minoră, care nu are legătură cu profesia, atunci nu vom lua măsura excluderii. Deci, din punctul ăsta de vedere, există o distincție între măsura judiciară, de interzicere a exercitării unei profesii, care este o măsură dictată de judecător, în raport de circumstanțele faptei și de consecințele faptei respective în percepția publică, și măsura disciplinară, de integritate, care poate să o ia Consiliul Baroului din care face parte avocatul respectiv, măsură pe care o ia tinând cont de dispozițiile legii. Astăzi nu avem dispozițiile legii. Mai mult, ne confruntăm cu o situație în care foarte mulți avocați care au fost excluși din profesie ne bombardează cu cereri de reprimire în barou, cu argumentul că, în momentul de față, nu există nicio interdicție legată de conduita sa anterioară. Deci, astăzi ne-existînd un filtru, ei consideră că ar trebui reprimiți în profesie. Lucrurile nu stau însă așa, pentru că, pe de-o parte, promovarea și intrarea în avocatură se face doar pe baza unui examen (o persoană exclusă poate reveni ca avocat doar pe baza unui examen și nu cu argumentul că am intrat odată și mă reintorc peste 10 ani că s-a modificat legea), iar pe de altă parte deciziile CCR operează doar pe viitor. Deci din punctul ăsta de vedere, doar în cazul situațiilor ce au apărut după decizia CCR, să zicem că beneficiază, cu ghilimelele de rigoare, de această situație. Vreau să vă mai spun că la nivelul UNBR avem preocuparea să păstrăm profesia curată, iar în acest sens, facem tot ce ne permite legea și statutul ca să nu compromitem onorabilitatea meseriei de avocat.
Justnews: Am discutat recent cu Avocatul Poporului, Renate Weber, care mi-a spus că un grup de circa 30 de avocați a cerut instituției pe care o conduce să atace la CCR Tratatul de aderare a României la UE. Cum comentați această inițiativă, în calitate de vicepreședinte al UNBR?
Daniel Fenechiu: Eu sunt un pro-european convins. Eu cred că aderarea la UE este un succes extrem de important al României, alături de aderarea la NATO. Din acest punct de vedere, nu pot decât să fiu dezamăgit. Pe de altă parte, avocatul, ca orice alt profesionist, are niște obligații profesionale, care țin de statut și profesie, și are niște drepturi civice. El, ca cetățean, se poate manifesta oricum. Poate avea orice opinie și atâta vreme cât o face ca cetățean, nu intră sub incidența prevederilor legale și statutare ale profesiei de avocat și nici chiar sub incidența dreptului de a exprima o opinie. Pentru că oamenii ăia, chiar dacă sunt avocați, nu s-au exprimat în calitate de avocați, în calitate de reprezentanți ai profesiei. Ei s-au manifestat în calitate de cetățeni. În calitate de vicepreședinte al UNBR și prodecan al Baroului București, vă pot spune că nu împărtășesc un asemenea punct de vedere: UNBR este pro-europeană, suntem racordați la toate structurile profesionale europene. Poate că vă amintiți de celebrul caz Roșu, cândd toate structurile profesionale europene au fost alături de noi, au susținut demersurile noastre, iar acolo a fost extrem de important sprijinul internațional. Ca să concluzionăm, suntem pro-europeni, ne dorim foarte mult să creștem prestigiul profesiei noastre în Europa. Noi nu putem, în niciun caz, să fim ca profesie împotriva mersului vremurilor și mersului lucrurilor. Avocații au fost întotdeauna în avangarda mișcărilor progresiste, iar de la 1848 încoace toate mișcările importante au avut în frunte avocați. În condițiile în care aderarea României la UE și NATO sunt cele mai importante succese ale noastre de politică externă, consider că spiritul în avocatură este unul pro- european. Există colegi, unii cu oarecare notoriate, care din diferite motive ce îi privesc pe ei, doresc să vehiculeze asemenea idei. Este posibil să aibă interese politice, interese de notorietate, e posibil să aibă interese de clientelă, ați văzut că există și avocați care promovează puncte de vedere pro-ruse, nu doar anti-europene, deci e o chestiune, care, într-o democrație, e firesc să fie, pentru că oamenii sunt diferiți. Însă marea majoritate a avocaților din România, și sunt 25.000 de avocați, sunt proeuropeni și privesc cu încredere spre Europa.
În partea I a interviului, ce poate fi vizualizat aici, liderul grupului parlamentar PNL din Senat, Daniel Fenechiu, a estimat că proiectele Legilor Justiției ar putea intra în vigoare până la jumătatea lunii octombrie. El a anunțat că săptămâna viitoare va fi constituită Comisia specială însărcinată cu dezbaterea proiectelor și redactarea raportului pe forma finală a proiectelor, pentru ca procedura de adoptare să fie unitară și rapidă. Din Comisie, din partea PNL ar putea să facă parte senatorul Niculescu-Țâgârlaș, deputații Nelu Cupșa, Gabi Andronache, Cristian Băcanu, Diana Morar sau Nicoleta Pauliuc. Senatorul PNL ne-a dezvăluit că draftul noilor Legi ale Justiției a fost discutat și schițat în primăvară, cu prilejul unei întâlniri la care au mai participat ministrul Cătălin Predoiu, șefa de atunci a Comisiei Juridice a Senatului, Iulia Scântei și senatorul PSD, Robert Cazanciuc. Daniel Fenechiu mai crede că PSD nu se va opune propunerii de eliminare a sancțiunilor pentru magistrații care nu respectă deciziile CCR, așa cum avertiza public Robert Cazanciuc. Daniel Fenechiu, care este și vicepreședinte UNBR și prodecan al Baroului București, consideră că proiectele au și prevederi ce nu vor putea trece, cum ar fi cea prin care anumiți procurori pot accede în profesia de notar sau avocat fără examen.
