Liderul grupului parlamentar PNL din Senat, Daniel Fenechiu, estimează că proiectele Legilor Justiției ar putea intra în vigoare până la jumătatea lunii octombrie. Într-un interviu acordat Justnews, Daniel Fenechiu, care este unul dintre comunicatorii PNL pe domeniul Justiție, a anunțat că săptămâna viitoare va fi constituită Comisia specială însărcinată cu dezbaterea proiectelor și redactarea raportului pe forma finală a proiectelor Legilor Justiției, pentru ca procedura de adoptare să fie unitară și rapidă. Din Comisie, din partea PNL ar putea să facă parte, alături de el și Alina Gorghiu, senatorii Niculescu-Țâgârlaș și Nicoleta Pauliuc, deputații Nelu Cupșa, Gabi Andronache, Cristian Băcanu și Diana Morar. Senatorul PNL ne-a dezvăluit că draftul noilor Legi ale Justiției a fost discutat și schițat în primăvară, cu prilejul unei întâlniri la care au mai participat ministrul Cătălin Predoiu, șefa de atunci a Comisiei Juridice a Senatului, Iulia Scântei și senatorul PSD, Robert Cazanciuc. Daniel Fenechiu mai crede că PSD nu se va opune propunerii de eliminare a sancțiunilor pentru magistrații care nu respectă deciziile CCR, așa cum avertiza public Robert Cazanciuc. Daniel Fenechiu, care este și vicepreședinte UNBR și prodecan al Baroului București, consideră că proiectele au și prevederi ce nu vor putea trece, cum ar fi cea prin care anumiți procurori pot accede în profesia de notar sau avocat fără examen.
Justnews: Proiectele Legilor Justiției au fost adoptate de Guvern și trimise în Parlament. Care ar fi calendarul discutării și aprobării lor în Legislativ?
Daniel Fenechiu: Parlamentul își va relua activitatea pe data de 1 septembrie, cu ședințele grupurilor parlamentare și ședința de plen în care se constituie noile Birouri Permanente, după care se intră în programul firesc al sesiunii de toamnă. Din informațiile pe care le dețin, vom constitui o Comisie comună a Camerei Deputaților și Senatului, care să dezbată aceste proiecte și care să dea un raport pe o formă finală, acceptată atât în Camera Deputaților, cât și în Senat, astfel încât procedura de adoptare să fie una unitară și rapidă. Probabil, va fi o ședință de plen comună săptămâna viitoare când se va constitui comisia, grupurile vor face propuneri și cred că imediat apoi va începe practic activitatea Comisiei. Cred că în 2-3 săptămâni ar putea să fie adoptată o formă acceptabilă de către comisia comună, după care cele 3 proiecte ar ajunge la Cameră, ca primă cameră sesizată, care va adopta proiectele, apoi le va trimite la Senat, astfel încât până pe 10-15 octombrie cele 3 proiecte să devină legi.
Justnews: Opoziția (în principal USR), 3 asociații de magistrați (Forumul Judecătorilor, Inițiativa pt Justiție și AMASP), precum și o parte a presei, critică dur proiectele Legilor Justiției. Au fost folosite cuvinte grele: dezastrul Legilor Justiției, regres inacceptabil, independența justiției este grav afectată etc. D-voastră, în calitate de membru în Comisia Juridică și lider al grupului parlamentar PNL din Senat, cum catalogați aceste afirmații?
Daniel Fenechiu: Principala menire și ocupație a Opoziției este să bombardeze Puterea, iar în momentul în care nu găsești argumente serioase folosești declarații bombastice. Eu sunt dispus să discut cu colegii mei din USR sau cu cei independenți sau cu cei din AUR, cu oricine care are poziții divergente, dacă discutăm punctual. Să îmi spună în ce constă dezastrul, nu generalități. În primul rând, este nejuridic, iar în al doilea rând nu-mi stă în caracter. Legile Justiției sunt niște legi extrem de tehnice, reglementează un domeniu extrem de important și nu putem să operăm cu afirmații de genul acesta. Dacă avem o problemă, venim și spunem: problema este că…, propunerea noastră este …, propunerea voastră este greșită și atunci putem discuta. Dar la afirmația că “Legile Justiției sunt un dezastru” mi-e greu să continui să discut, fiindcă chiar nu știu la ce se referă.
Justnews: Legile Justiției au plecat în consultare publică la sfârșitul lunii iunie după ce fuseseră avizate informal de Comisia Europeană, atât de DG Just, din perspectiva MCV, cât și de DG Reform, din perspectiva PNRR. Forma în care au plecat atunci a fost considerată de mulți ca fiind acceptabilă și un relativ progres. Proiectele au fost ulterior drastic modificate de MJ în urma amendamentelor primite din partea reprezentanților sistemului judiciar- asociații, ong-uri, sindicate, judecători și procurori-, iar pe 12 august CSM-ul a avizat pozitiv, cu observații, proiectele. Adoptarea Legilor Justiției în toamnă condiționează – spun multe voci – ridicarea MCV-ului de către CE. Care va fi atitudinea PNL, care deține portofoliul Justiției, dacă Bruxelles-ul va îmbrățișa argumentele opoziției și ale celor 3 asociații de magistrați în această chestiune?
Daniel Fenechiu: Întrebarea dumneavoastră conține mai multe întrebări, așa că voi încerca să o sparg ca să vă răspund pe rând. Cătălin Predoiu este un ministru liberal, iar procedura, parcursul acestor legi a fost unul firesc. În primăvară, Cătălin Predoiu ne-a invitat la o întâlnire, la care am participat în calitate de lider al grupului parlamentar PNL din Senat, președinta Comisiei Juridice a Senatului, ca și cameră decizională, Iulia Scântei, și vicepreședintele Senatului, senatorul Robert Cazanciuc. Nu a participat reprezentantul UDMR pentru că întâlnirea a avut loc către sfârșitul săptămînii. Am stat de vorbă câteva ore. Primisem proiectele anterior, am făcut niște observații le-am circulat între noi, ulterior s-a editat la Minister o formă, am păstrat legătura cu Cătălin Predoiu, le-a trimis la Bruxelles, după cum spuneți și dumneavoastră, iar acolo, într-o primă fază, au fost agreate, după care proiectele s-au întors și trebuiau să ajungă pe masa Guvernului, pentru a fi însușite de majoritate. După cum observați, spre deosebire de legile însușite în trista epocă Dragnea, noi am venit cu varianta asumărilor politice de către cele 3 forțe politice ce formează actuala coaliție de guvernare. Pe vremea domnului Dragnea, domnul Toader le-a dus în biroul președintelui Camerei Deputaților, unde au fost însușite parlamentar doar de câțiva reprezentanți ai PSD-ului. Deci, ca să obțină avizul Guvernului, avizul Consiliului Legislativ, avizul CES-ului, Cătălin Predoiu a parcurs procedura legală și s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii, care are o obligație, dar și dreptul de a aviza toate propunerile legislative care vizează sistemul judiciar. Acolo a fost o negociere. O negociere extrem de dură, iar Cătălin Predoiu pentru a putea să vină pe masa Parlamentului cu aceste proiecte, a fost obligat să țină cont de propunerile sistemului judiciar. Acuma, faptul că sunt 3 asociații de magistrați care sunt împotrivă, nu mă surprinde. Pentru că cine urmărește sistemul constată că aceste 3 asociații sunt în opoziție cu celelalte 3 asociații de magistrați, iar dacă unii spun că este bun un proiect de lege, celelalte 3 vor spune că nu e bun. Deci din punctul ăsta de vedere, acest lucru nu mă deranjează. Dar ceea ce trebuie să se observe, este că aceste modificări au apărut urmare a unei discuții, a unei negocieri lungi cu sistemul judiciar, reprezentat de CSM, care este garantul independenței justiției, și cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Din acest punct de vedere, Cătălin Predoiu a respectat procedura, s-a ajuns la o variantă avizată de CSM, varianta respectivă a fost aprobată de Guvern, va intra în dezbatere parlamentară, în Comisia specială comună a celor două camere, unde vor fi avute în vedere toate observațiile și toate rezervele și se va redacta o formă care, sperăm noi, va fi una acceptabilă, care să servească atât întăririi sistemului judiciar și a creșterii încrederii cetățeanului în justiție, cât și în plan european României ca să scăpăm de MCV și poate să facem un pas important spre Shengen.
Justnews: În spațiul public se vede un optimism legat de MCV și intrarea în spațiul Schengen. Sunteți la fel de optimist că se va întâmpla acest lucru până la sfârșitul anului?
Daniel Fenechiu: Nu cred că până la sfârșitul anului, dar cred că până în primăvară lucrul acesta se va întâmpla.
Justnews: Colegul d-voastră din Comisia Juridică, pesedistul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, a spus recent că PSD va respinge propunerea din proiect privind statutul magistraților (L303) respectiv eliminarea sancțiunilor pentru magistrații care nu respectă deciziile CCR. Cum se va pozitiona PNL dacă PSD-ul își va impune punctele de vedere în Legislativ și mutilează proiectele MJ?
Daniel Fenechiu: Domnul Cazanciuc este vicepreședintele Senatului, este un jurist reputat, este fostul meu coleg de facultate și un om la care eu țin. Însă, uitându-mă așa pe organigrama PSD-ului, nu-l văd pe domnul Cazanciuc ca prim decident în PSD, iar în contextul în care Guvernul României, în care PSD-ul are un număr important de miniștri, are vice-prim-ministru și așa mai departe, urmare a unui acord politic, a avizat acest proiect, permiteți-mi să merg pe varianta că dacă PSD-ul își asumă politic un asemenea proiect, nu poate nici chiar domnul Cazanciuc să spună în numele PSD-ului că parlamentarii PSD vor respinge proiectul respectiv. Domnul Cazanciuc, ca orice jurist, cum am fost și eu în multe situații, are posibilitatea să vină în Comisia specială, să ne spună care sunt argumentele, să vină cu soluții alternative, cu soluții mai bune, care cu siguranță vor fi avute în vedere. Deci, nu pot să cred că vom pleca apriori pe teoria că PSD-ul va respinge proiectul. Fiindcă, dacă PSD-ul va dori să-l respingă, nu știu de ce a mai fost aprobat acest proiect în guvern. Nu știu de ce a fost aprobat acest proiect în coaliție. Adică, trecem aceste proiecte în coaliție, iar apoi ne apucăm și ne arătăm mușchii că noi facem diverse lucruri? Nu cred, fiindcă consider că PSD-ul este un partid responsabil. Cred că dacă există vreo inadvertență sau vreo soluție mai bună, în comisie pot fi operate modificări, iar forma care va fi adoptată de comisie va fi una care va trece, astfel încât la începutul lui octombrie sau până la jumătatea lui octombrie, să avem aceste legi publicate în Monitorul Oficial.
Justnews: Principala discuție care a existat legată de Legile Justiției a vizat eliminarea din statutul magistraților a posibilității sancționării disciplinare a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale. Care este opinia d-voastră privind această chestiune?
Daniel Fenechiu: Propunerea rezultantă, ca urmare a procesului de avizare în CSM și a discuțiilor cu ICCJ, a fost să fie eliminate ca și cauze de răspundere disciplinară a magistraților în două împrejurări: prima este încălcarea deciziilor CCR, iar a doua se referă la dreptul la liberă exprimare a magistraților. Și atunci, urmare a dezbaterilor care au avut loc, atât la nivel național, cât și la Bruxelles și Strasbourg, s-a ajuns la această propunere, ca cele două abateri disciplinare să nu mai fie considerate motive de răspundere disciplinară. Acest lucru a inflamat pe mulți din spațiul public, accentele naționaliste și populiste găsindu-și o solidă susținere în criticarea acestei demers. Astfel, s-a considerat că dacă elimini abaterea disciplinară legată de nerespectarea hotărârilor CCR este un atac la suveranitatea României. Argumentele lor sunt în consonanță cu textul constituțional, care spune că deciziile Curții sunt general obligatorii. În momentul în care ai un text constituțional care spune că deciziile CCR sunt general obligatorii, orice judecător din țara asta trebuie să respecte deciziile Curții. Pentru că asta e esența ideii de “general obligatorii”. Pe de altă parte, a apărut la un moment dat o problemă legată de o hotărâre a CJUE, cu o reglementare diferită. Apărând această problemă, reglementarea a fost găsită prin eliminarea abaterii disciplinare a judecătorilor. În aceste condiții, cred, în primul rând, că ar fi trebuit acolo să se pună accentul pe maniera și modul în care CCR își face treaba și în maniera în care CCR aplică Constituția României. Pentru că avem un articol în Constituție, introdus în 2003, care spune că tratatele internaționale la care România este parte sunt obligatorii și fac parte din dreptul intern. Asta înseamnă că în momentul în care un judecător al CCR analizează o problemă trebuie să o facă și din această perspectivă. Acum, această soluție se poate rezolva simplu, în opinia mea: în momentul în care CCR își face treaba așa cum trebuie și se regăsește în acel tip de colaborare funcțională cu CJUE, cu CEDO, atunci asemenea situații nu apar. Și dacă vă uitați puțin la experiența altor țări, vedeți de pildă că și în Germania de foarte multe ori Guvernul cere Curții Constituționale să se pronunțe în legătură cu anumite aranjamente internaționale care ar fi de impact asupra Germaniei. Eu cred că lucrurile sunt acum împărțite, dar că în Comisie se va găsi soluția fericită. Pentru că există un anumit tip de rezerve la această formulare, în care mulți ar înțelege că incită judecătorul să nu respecte decizia Curții. Pe de altă parte, este o cerință europeană, pentru că s-a constatat că într-o anumită perioadă exista un conflict între modul cum vedea CCR un anumit lucru și cum vedea Curtea Europeană. Și pe prevalența dreptului european, pe poziția României, pe interesele sale, pe MCV, s-a ajuns la această situație. Eu cred că o analiză rațională în Comisie va putea să dea un text care să corespundă atât cerinței europene, cît și dorinței de a ne păstra suveranitatea. Inclusiv în sistem. Adică deciziile CCR să beneficieze de acele garanții pe care Constituția României le oferă. Ar putea fi folosit un text precum “încălcarea cu rea credință”, ar fi o variantă să vorbim despre “încălcarea deciziilor CCR și ale Curții Europene”, adică să le punem la pachet, respectiv să rezulte cât se poate de clar că acordăm o importanță semnificativă atât și deciziilor CCR, cât și celor ale Curții Europene.
Justnews: Dar despre cealaltă prevedere, cea privind libera exprimare a magistraților?
Daniel Fenechiu: Merg pe o teorie foarte simplă, că magistratul e și el om. Nu cred că trebuie să îi îngrădesc niște lucruri pentru că este magistrat. Pe de altă parte, cred că pot să îl las să aibă și opinii. Pe mine ceea ce mă interesează este ca el să respecte legea în momentul în care judecă. Trebuie făcută o distincție între o exprimare firească a unui judecător care este și el cetățean, e și el om, vrea să facă niște lucruri, și o conduită total neprofesionistă în care judecătorul își încalcă obligația de rezervă: se apucă și vorbește despre sistem, despre soluțiile colegilor, despre soluțiile lui, se apucă și discută el despre legiuitor și îi explică ce trebuie să facă. Deci acolo trebuie făcută o distincție. Cred că și judecătorul are dreptul să se manifeste, dacă respectă niște reguli elementare. Problema este să stabilești acele reguli elementare și să îi acorzi libertatea. Eu cunosc niște sisteme judiciare și am să vă dau exemplul Ungariei sau Croației, unde judecătorii au mai multă libertate. Nu există această situație care există în sistemul de justiție românesc. Pentru că judecătorul trebuie să respecte obligația pe care o are și anume obligația de rezervă. Obligația lui de rezervă este una care incumbă profesiei de judecător. Tot ceea ce nu intră în obligația de rezervă sunt lucruri care sunt permise, fiindcă și judecătorul este om.
Justnews: Vă nemulțumește ceva la aceste proiecte?
Daniel Fenechiu: Da, și eu am critici la acest proiect, în calitate de vicepreședinte al UNBR și prodecan al Baroului București. Avem de pildă un articol care spune că procurorii din PÎCCJ și parchetele asimilate, precum și membrii CSM, au posibilitatea, la încheierea mandatului sau la pensionare, să acceadă în profesia de notar public și de avocat fără examen. Și vă spun din capul locului că eu personal o asemenea măsură nu o voi susține decât atunci cînd va exista reciprocitate, când și un avocat, pe niște filtre, un avocat care dă dovadă de o bună pregătire profesională, de reputație și probitate, va putea să facă treaba asta în magistratură. Nu pot să merg pe o variantă în care să creez un privilegiu pentru cineva, pentru simplul fapt că a fost ales în CSM sau pentru că a ajuns la Parchetul General, la DNA sau DIICOT, în urma unei activități de procuror. Dacă este bine pregătit profesional, vine omul, dă examen, intră direct ca avocat definitiv. Și invers, un avocat care este după 10-20 de ani de exercitarea avocaturii, dacă vrea să devină magistrat se duce, dă un examen, îl promovează, este evaluat și, după ce îndeplinește toate aceste condiții, devine judecător. Și atunci nu pot să fiu de acord cu asemenea prevedere. Bănuiesc că nici notarii publici nu sunt de acord cu această prevedere, prin care cream excepții la intrarea în profesie. Oricum în acest moment avem niște excepții cu judecătorii CCR și ai ÎCCJ. Susținem prin urmare proiectul ministrului liberal Cătălin Predoiu, dar așa cum i-am spus și lui, această măsură nu va beneficia de susținerea avocaților parlamentari și părerea mea este că nu va trece.
Justnews: Este posibil ca Parlamentul să mai modifice ceva din aceste legi?
Daniel Fenechiu: Cu siguranță, vom face o discuție foarte serioasă. Eu nu cred că vor exista modificări extrem de importante, pentru că acest proiect este rodul unei înțelegeri politice, peste care a intervenit avizul CSM. Este adevărat că ce ne-am înțeles noi politic în iunie s-a modificat. Acest lucru s-a întâmplat deoarece legea spune foarte clar că ai nevoie de avizul CSM. Așa că am fost obligați să ținem cont de toate observațiile și propunerile CSM-ului. Haideți să nu ne ascundem și să spunem adevărul: dacă CSM -ul îți dă un aviz negativ, ai o problemă din capul locului. Și atunci, ca să obții avizul pozitiv al CSM-ului, faci și tu, Guvern, concesii. Eu, Parlament, am mai puțin această obligație, mai ales în condițiile în care este obligație din asta volitivă, de privilegiu. Au fost astfel mai multe lucruri care au apărut peste înțelegerea politică.
Justnews: Ați spus că veți avea o discuție serioasă. Cine va participa la aceasta?
Daniel Fenechiu: În primul rând, aceste proiecte de lege vor fi diseminate în interiorul partidului, fiindcă nu toți colegii mei le cunosc. Proiectele au suferit modificări. Noi trebuie să explicăm care este sorgintea prevederilor, ce se dorește să se facă, care este menirea acelor prevederi, ce vrem să eliminăm, ce vrem să îmbunătățim. Chiar de săptămîna viitoare, vom începe aceste discuții. Separat de treaba asta, oamenii noștri, dar și cei ai PSD-ului și ai UDMR-ului care vor fi în comisie, vor fi oameni la vârf. Adică noi o să folosim acolo oameni care au experiență și autoritate în domeniu. Vom desemna acolo probabil pe președintele Comisiei Juridice de la Senat, pe avocatul Niculescu-Țâgârlaș, pe senatoarea Nicoleta Pauliuc, pe Nelu Cupșa, Gabi Andronache, Cristian Băcanu, Diana Morar de la Cameră. Evident, se va implica și Alina Gorghiu, mă voi implica și eu. Avem o echipă de profesioniști care își pun lor întrebări, le rezolvă, și în momentul în care le-au rezolvat vin și le explică public. Ca o constatare la final: nu cred că va fi un proces ușor, dar cred că interesele României în momentul de față necesită o abordare coerentă și mai puțin subiectivă. Cred că ne interesează foarte mult să scăpăm de MCV, cred că ne interesează să îndeplinim tot ce este necesar pentru Schengen. Și să nu uităm un lucru: Justiția a fost întotdeauna în capul revendicărilor care ne-au blocat o grămadă de lucruri.
În partea a 2-a a interviului, ce va apărea mâine, veți afla ce soluție au găsit parlamentarii la decizia CCR de neconstituționalitate a prevederii din Legea avocaților (51/1995) conform căreia este nedemn de a fi avocat cel condamnat la închisoare pentru o infracțiune intenționată. De asemenea, veți afla că foarte mulți avocați, care au fost excluși din profesie, solicită reprimirea în barouri, cu argumentul că, în momentul de față, nu există nicio interdicție legată de conduita lor anterioară. Tot mâine, veți citi care este opinia senatorului PNL, Daniel Fenechiu, care este și vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România și prodecan al Baroului București, despre cererea formulată de un grup de 30 de avocați ca Avocatul Poporului să atace la Curtea Constituțională Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.
foto: facebook.com
