În iunie 2010, Parlamentul României a adoptat Hotărârea 33 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR). Au fost astfel desemnați ca membri titulari ai Consiliului de Administraţie al SRR următorii:
- 1.Tănase Doina
- 2.Voicu Mihai
- 3.Miculescu Ovidiu
- 4.Fugaru Mirela Ioana
- 5.Savu Ileana
- 6.Olaru Nicolae Stejărel
- 7.Bertzi Alexandru Ducu
- 8.Demeter Andras Istvan
- 9.Florea Ana
- 10.Rădulescu Adelina
- 11.Ţoghină Maria
- 12.Moise Adrian Valentin
- 13.Hossu Bogdan Iuliu
În perioada 22.11.2011-1.08.2013, între Societatea Română de Radiodifuziune și membrii Consiliului de administraţie al SRR, constituiţi în grupuri de lucru, au fost încheiate succesiv mai multe contracte de prestări servicii, având ca obiect organizarea desfășurării Festivalului Internațional al Ansamblurilor Radio (RADIRO), precum și identificarea soluțiilor de extindere a prezenței SRR în rândul publicului din Republica Moldova și monitorizarea implementării acestora. Contractele de prestări servicii, ce prevedeau că membrii CA aveau dreptul la o remunerație netă de 1.500 lei pe lună, au fost semnate pentru SRR de către președinții/directori generali Andras Demeter și mai târziu Ovidiu Miculescu, iar validitatea acestora, din perspectivă legală, a fost atunci confirmată de un consilier juridic al Radioului Public. Conducerea SRR a apelat la colaboratori interni, (respectiv membrii Consiliului de Administrație), alții decât cei din structura intitulată Centrul Cultural Radio (entitatea ce avea atribuții pentru manifestări complexe), cu argumentul că angajații Centrului nu ar fi avut resursele și expertiza necesară pentru a derula activitățile preconizate, iar dacă s-ar fi apelat la colaboratori externi s-ar fi făcut o cheltuială de circa 800.000 lei, cât s-a făcut la prima ediție a Festivalului Internațional al Ansamblurilor Radio (pentru care s-a apelat la colaboratori externi).
Controlul Curții de Conturi
În urma unui control efectuat de inspectorii Curții de Conturi(CC) a fost redactat un raport de control, în baza căruia a fost emisă Decizia CC nr. 14/2016. Prin măsura 11.1 din Decizia CC nr. 14/2016 s-a dispus, în sarcina conducerii SRR, să întreprindă măsurile legale pentru stabilirea întinderii prejudiciului produs SRR prin încheierea de contracte civile de prestări servicii cu membrii Consiliului de Administraţie al SRR, contrar prevederilor legale şi recuperarea acestuia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere sau a majorărilor de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare. Această măsură a fost dispusă în baza constatării potrivit căreia, în perioada 2011-2013, conducerea executivă a SRR a încheiat cu membrii Consiliului de Administraţie, constituiţi în grupuri de lucru, contracte civile de prestării servicii prin care aceştia au fost remuneraţi, cu încălcarea mai multor prevederi legale (art. 23 alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea SRR și SRTV, art. 72 alin. (1), art.73 alin. (1) alin (2), art. 99 alin (1) lit. K), alin. (4), alin. (5), alin (6), art. 84 alin. (1) din Legea nr.161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, art. 3, art. 4 alin (2) lit. A) art. 5 alin (1) din OG nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventive, art. 2 alin. (1), Anexa nr. 1, pct. 1 din OMFP nr. 946/2005 cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial), având drept consecinţă producerea unui prejudiciu în dauna SRR, estimat iniţial de Curtea de conturi la valoarea de 131.230 lei. Prin raportul de control întocmit, s-a reţinut că au fost încălcate dispoziţiile legale conform cărora, în exercitarea atribuţiilor de membru CA, aceştia sunt obligaţi „să nu încheie un act juridic… care să producă un folos material pentru sine cu consecinţa prejudicierii bugetului SRR”. Curtea de Conturi a apreciat că membrii grupurilor de lucru nu trebuiau să desfăşoare activităţi de natură economică cu SRR în virtutea calităţii de membru în CA al SRR. Mai mult decât atât, interdicţia de a încheia aceste contracte ca membri CA cu SRR derivă şi din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. De asemenea, în opinia Curţii de Conturi, activitatea grupurilor de lucru s-a suprapus cu activitatea decizională a Consiliului de Administraţie, dar şi cu activităţile pe care membrii Comitetului Director şi/sau alţi angajaţi aveau obligaţia de a le efectua. Ulterior dată fiind decizia Curţii de Conturi, Corpul de Control al SRR a întocmit Raportul de constatare nr.3.00/62/15.06.2018, stabilind întinderea prejudiciului produs SRR prin deciziile membrilor CA al SRR şi persoanele responsabile în vederea recuperării prejudiciului produs SRR. Drept urmare, prin Raportul de constatare nr.3.00/62/15.06.2018 întocmit de Corpul de Control al SRR, s-a stabilit valoarea şi recuperarea prejudiciului de la persoanele răspunzătoare, cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţele, respectiv prejudiciu în valoare de 561.300 lei, dobânzi în valoare de 323.564,35 lei şi penalităţi în cuantum de 148.703,74 lei şi s-a dispus deschiderea debitelor în contabilitatea SRR în sarcina persoanelor răspunzătoare pentru un debit total în valoare de 1.033.568,09 lei.
Procesul
Acesta a fost contextul în care Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de reclamantă, i-a chemat în judecată pe cei 13 foști membri ai Consiliului de Administraţie al SRR, solicitând Judecătoriei Sectorului 1 constatarea nulității absolute a contractelor de prestări servicii încheiate cu pârâții pentru existența cauzei ilicite (fraudei la lege), constatarea răspunderii civile delictuale a acestora și obligarea lor la plata sumei totale de 1.033.568,09 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin încheierea contractelor de prestări servicii, la care se adaugă dobânda și penalitățile până la recuperarea sumelor pretinse, precum și plata cheltuieli de judecată. Prin sentinţa civilă din 29.12.2021 pronunţată de Judecătoria sector 1, a fost respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de prestări servicii, ca fiind introdus împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; a fost respins, ca inadmisibil, capătul de cerere având ca obiect angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților; a fost respinsă, în rest, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată. A urmat apoi apelul care a fost de asemenea respins de către un complet de judecată de la Tribunalul București.
Problema conflictului de interese
În motivarea soluției, consemnate de rejust.ro, instanța a arătat că, în ceea ce priveşte cauza ilicită (frauda la lege) a contractelor, reclamanta a susţinut că membrii CA nu puteau încheia aceste contracte, întrucât nu aveau dreptul de a obţine un folos material pentru sine, aflându-se într-o situaţie de incompatibilitate, respectiv a unui conflict de interese, în sensul că activităţile, pentru care s-au încheiat contractele, s-au suprapus cu activitatea acestora în calitate de salariaţi ai SRR și în acelaşi timp membri ai Consiliului de administraţie al acesteia. Din modalitatea în care reclamanta SRR a înţeles să formuleze cererea de chemare în judecată, tribunalul apreciază că examinarea acesteia trebuie să ţină seama de chestiunea esenţială invocată, respectiv, pretinsul conflict de interese în care s-ar fi aflat intimaţii pârâţi, membri în consiliul de administraţie al apelantei reclamante la momentul perfectării contractelor contestate, cu consecinţe, atât din perspectiva cauzei de nulitate, dar şi a faptei ilicite imputate acestora din urmă. Tribunalul a apreciat, în acord cu prima instanţă, că argumentul apelantei reclamante, întemeiat pe disp. art. 72 şi 73 din legea nr. 161/2003 privind aplicarea acestora în cadrul prezentului litigiu şi examinarea pe cale incidentală de către instanţa de drept comun a aspectelor de integritate, nu poate fi primit, deoarece ar reprezenta, în realitate, o încălcare a competențelor Agenției Naționale de Integritate, prin raportare la procedura de constatare a conflictului de interese. Aşadar, instanța a concluzionat că, în cauza dedusă judecăţii, în absenţa unei statutări definitive asupra existenței conflictului de interese, ca urmare a unei hotărâri a instanței de contencios administrativ sau în lipsa atacării raportului inspectorului de integritate, nu se poate proceda la cercetarea pretinsei cauze ilicite a contractelor contestate, întrucât excedează competenţei materiale a instanţei civile de drept comun, atât pe cale principală cât şi pe cale incidentală.
Finalul
Nemulțumită de decizie, Societatea Română de Radiodifuziune a atacat-o cu recurs la Curtea de Apel București. La data de 19 decembrie 2025, la aproape 10 ani de la constatarea ilegalităților comise prin încheierea contractelor de prestări servicii între președintele Radioului Public de la acea vreme, Andras Demeter, iar mai apoi de Ovidiu Miculescu, pe de-o parte și membrii CA al SRR, pe de altă parte, s-a tranșat și litigiul din sălile de judecată, întrucât Curtea de Apel București a pronunțat următoarea soluție definitivă:
- Solutia pe scurt: În majoritate: respinge excepțiile de inadmisibilitate şi de nulitate a recursului, invocate de intimaţi, ca nefondate. Respinge recursul ca nefondat. Obligă recurenta la plata către intimata Florea Ana a sumei de 11.495 lei cheltuieli de judecată în recurs. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 19.12.2025. În minoritate: Cu privire la modalitatea de soluţionare pe fondul recursului. Admite recursul. Casează decizia civilă recurată şi trimite cauza Tribunalului spre rejudecarea apelului. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziţia părţilor de grefa instanţei, azi, 19.12.2025.
