Cine este Cezar-Costin Stancu
În data de 17 martie 2022, prim-ministrul României de atunci, Nicolae-Ionel Ciucă, a emis decizia nr. 220 din 17 martie 2022 pentru numirea lui Cezar-Costin STANCU în funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, pentru un mandat de 4 ani. Cezar-Costin Stancu a mai deținut în trecut funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, fiind numit în martie 2017 prin semnătura premierului de atunci Sorin Grindeanu. El nu a rămas în funcție decât un 1 an, fiind eliberat, la cerere, prin Decizia nr.93 din 7 martie 2018 a premierului de atunci al României, Vasilica-Viorica Dăncilă.
Potrivit CV-ului său, disponibil aici, Cezar-Costin Stancu este multi-specializat în securitate-interne-criminalistică-apărare-diplomație, după cum a remarcat și jurnalistul Dan Badea, într-un articol publicat pe Investigative-report.ro , precizând că tânărul PSD-ist (fost PUNR-ist) Cezar-Costin Stancu a absolvit, pe rând (sau în paralel) șapte (7!) instituții, a finalizat 3 cursuri, a luat 2 mastere, și a încheiat 3 ani de doctorat. Toate aceste cursuri, institute, colegii, mastere, facultăți (cu excepția celor 3 ani de doctoratură) au fost finalizate între 2010-2015, deci în doar 5 (cinci) ani, adică în timpul în care un tânăr obișnuit termină o facultate adevărată, cu master cu tot. Despre legăturile lui Cezar Costin Stancu cu politicianul Gabriela Firea, citiți mai multe în articolul lui Dan Badea. Potrivit declarațiilor sale de interese, Cezar Costin Stancu este secretar al PSD Sector 3 și președinte al filialei de tineret a social-democraților. El este în prezent consilier local în Sectorul 3, ales pe listele social-democraților.
Fapta
La aproape 6 luni de la numirea în postul de demnitar, Cezar-Costin Stancu comite o faptă de corupție. Astfel, în ziua de 1 septembrie 2022, în jurul orelor 21.00, în contextul efectuării unui control privind respectarea normelor la regimul circulației pe drumurile publice, un echipaj de poliție, format din 3 agenți, a procedat la oprirea pe șos. Petricani din București, a unui autoturism în vederea verificării documentelor conducătorului auto și ale autoturismului. Mașina era condusă de Cezar-Costin Stancu. După ce agentul de poliție XXX s-a prezentat, conducătorul auto i-a comunicat verbal că nu are la el documentele de identitate, respectiv cartea de identitate și permisul de conducere, cerându-i să nu îl sancționeze și afirmând „…te cinstesc și eu, că n-am niciun act la mine…, să nu-mi dai amendă d-aia de 10 milioane pentru asta”. În continuare, agentul constatator i-a cerut conducătorului auto să coboare din autoturism și să îl însoțească la autospeciala de poliție, în vederea legitimării. Cezar-Costin Stancu l-a întrebat pe agentul de poliție dacă trebuie să ia cu el și asigurarea, iar acesta i-a solicitat să ia plicul în care se afla asigurarea și să îl țină în mână. Inculpatul a luat plicul în care se afla asigurarea și l-a ținut în mână până la ajungerea în fața autospecialei de poliție în vederea legitimării și verificării identității. Aici, conducătorul auto i-a înmânat agentului de poliție asigurarea RCA în care se afla disimulată suma de 200 lei. Agentul constatator XXX i-a adus la cunoștință conducătorului auto prevederile legale încălcate din O.U.G. nr. 195/2002 și sancțiunea contravențională ce se aplică, respectiv amendă în cuantum de 870 lei. În prezența celorlalți doi agenți de poliție, conducătorul auto a fost identificat în persoana lui Cezar-Costin Stancu, acestuia comunicându-i-se că a fost înregistrat audio-video cu camera de corp (body-cam) din dotare. Ulterior, în fața instanței, demnitarul a susținut că nu a cunoscut care este conținutul plicului de plastic în care se afla polița de asigurare și că tatăl său a pus acea sumă de bani în poliță, când a reînnoi asigurarea mașinii. Numai că probatoriul administrat a dovedit atât faptul că Cezar-Costin Stancu știa despre suma de bani aflată în plicul în care se afla asigurarea, cât și împrejurarea că acesta cunoștea că asigurarea era una ”veche” în momentul în care a luat cu el plicul respectiv, căci îi prezentase deja agentului constatator o asigurare valabilă în format electronic. Prin rechizitorul din data de 25.11.2022, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Cezar-Costin Stancu, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Condamnarea
În noiembrie anul trecut, Tribunalul București l-a găsit vinovat pe inculpat și l-a condamnat la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. În baza art. 91 alin. 1 C. pen., judecătorul a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condiţiile art. 92 alin. 1 C. pen., ce se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În temeiul art. 93 alin. 1 C. pen., instanța a impus inculpatului respectarea, pe durata termenului de supraveghere, a următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune București, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, in prealabil, schimbarea locuinţei si orice deplasare care depăşeşte 5 zile; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informaţii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b C. pen., impune inculpatului, pe durata termenului de supraveghere, obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune București sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. Inculpatului i s-a mai impus obligaţia de a presta, pe parcursul termenului de supraveghere, o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Administrației Domeniului Public București-Sector II sau în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Protecție a Copilului Sector II. Instanța a mai hotărât să confiște de la inculpat suma de 200 lei, obligându-l pe acesta și la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Sentința nu era definitivă și putea fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.
Fostul demnitar (căci la data de 7 decembrie 2022 a fost eliberat din funcție, la cerere) a atacat sentința cu apel, dosarul ajungând astfel la Curtea de Apel București. Săptămâna trecută, fostul vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Cetățenie a aflat hotărârea definitivă a judecătorilor:
- Solutia pe scurt: Decizia penală nr. 971/A din data de 18.06.2025 – În baza art.421 alin.1 pct.1 lit.b C.proc.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul STANCU CEZAR-COSTIN împotriva sentinței penale nr.1441/21.11.2024 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, pronunțate în dosarul nr.33317/3/2022. În baza art.275 alin.2 C.proc.pen. obligă apelantul-inculpat la plata către stat a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată astăzi, 18.06.2025, prin punerea soluției la dispoziția inculpatului și procurorului prin mijlocirea grefei instanței.
foto:facebook.com
